Blonda lui Saddam
Fan Viagra, indragostit de melodia “Strangers in the Night” si iubind, in egala masura, corurile victimelor torturate de zbirii sai (pe care le asculta inregistrate pe banda de magnetofon), stand in fata oglinzii si strigand “Heil, Hitler!”.
Iata doar cateva dintre fetele nestiute, mizerabile, marunt umane sau absurde, ale lui Saddam Hussein, asa cum au fost ele percepute de amanta sa europeana, grecoaica Parisoula Lampsos. Cunoscuta printre valetii sau apropiatii lui Saddam Hussein drept Shakrra, adica Blonda, grecoaica noastra pusa pe confesiuni l-a intalnit prima oara pe "Rais" pe cand ea avea 16 ani, iar el 30 (si inca nu ajunsese la putere). Nu era frumoasa, ci doar, dupa cum ea insasi marturiseste, pufoasa, rotunjoara si blonzie, avand, adica, toate atributele menite sa puna pe jar simturile unor orientali. Fantasmele de seducator ale lui Saddam au luat-o razna, asa incat a hotarat sa faca din Parisoula exclusiva sa proprietate.
Amantlacul lor a durat o buna bucata de vreme, a avut suisuri si prabusiri pasionale, dar a fost tot timpul intretinut de paranoia puterii, pe care liderul irakian o manifesta pana si in materie de amor. "De fiecare data cand ne reintalneam, Saddam imi confirma ca totul in viata mea fusese aranjat in functie de dorintele lui. Era obsedat sa posede si sa domine: <Esti numai si numai a mea. Propria mea zeita a dragostei. Esti plina de iubire care-mi apartine, Pari.>." Pana sa fuga din Irak, in 2001, si sa ajunga in Thailanda (unde a obtinut protectie americana), doamna Lampsos a avut, fara sa traiasca intr-un harem, o viata de papusa erotica, fara posibilitatea de a-si construi o viata personala. Pentru ca, la un moment dat, s-a casatorit, Saddam i-a trimis sotul in bejenie si i-a confiscat toata averea.
Povestea incredibila a acestei relatii de aproape 30 de ani (scrisa de jurnalista Lena Katarina Swanberg in urma discutiilor cu Parisoula, incepute in 2002), dezvaluie nu doar aspecte inedite ale personalitatii lui Saddam, ci si un intreg cortegiu de cutume si blocaje comportamentale ale societatii din jurul acestuia, uluitoare pentru cititorul occidental.
PARISOULA LAMPSOS,
LENA KATARINA SWANBERG
"VIATA MEA CU SADDAM",
EDITURA PANDORA M, BUCURESTI, 2010
Dupa "Sexus", "Plexus" si "Nexus", cele trei tablouri romanesti din "The Rosy Crucifixion", editura Polirom continua seria Henry Miller cu unul dintre cele mai intunecate volume ale autorului.Publicat in 1936, la doi ani dupa aparitia "Tropicului cancerului", insa nu in America (unde a fost interzis), ci in mai libertinul Paris interbelic, romanul desfasoara amintirile de tinerete ale autorului intr-o maniera intempestiva, dezacordata, anticronologica. Scenele se insiruie parca sub dicteu automat, iar textul se deformeaza si se construieste simultan, intr-un soi de delir controlat, in care "inseminarile" culturale seduc la fel de mult ca propriile panseuri si verdicte ale autorului: "Trebuie sa fiu atent sa-mi pastrez trupul intr-o forma buna de dragul viermilor.Si sufletul, de dragul lui Dumnezeu".
HENRY MILLER
"PRIMAVARA NEAGRA",
EDITURA POLIROM, IASI, 2010
Ne aflam in Anglia anului 1938, cand o epidemie de ciuma se napusteste asupra populatiei. Disperarea si frica zilnica fac sa prolifereze o intreaga serie de ritualuri pagane si de sacrificii rituale. In mijlocul angoasei generale, un grup de noua persoane, reunite sub imperiul hazardului, incearca sa scape de contagiere, fugind spre nordul tarii. Printre ei: un negustor de moaste, un magician, o tanara clarvazatoare, un povestitor, doi muzicanti italieni, un pictor si sotia lui insarcinata. Cei noua ciudati par insa ca vor sa lase in urma nu doar cumplita boala, ci si un trecut neguros. Nu dupa multa vreme, unul dintre ei este gasit spanzurat, un altul cu membrele taiate, iar un al treilea - injunghiat. Potrivit aparentelor, sunt urmariti de un ucigas mai nemilos inca decat molima. Ne aflam in miezul unei intrigi politiste, care aminteste, prin cromatica medievala si prin descriptiile de un realism tulburator, de Umberto Eco sau de Ian Pears. Autenticitatea istorica a relatarii si finetea intrigii au facut ca New York Times sa considere "Calatoria mincinosilor" drept cel mai bun thriller istoric al anului 2008.
KAREN MAITLAND
"CALATORIA MINCINOSILOR",
EDITURA LEDA, BUCURESTI, 2010
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro