Mathew Burrows, un fost ambasador al Statelor Unite la ONU, în prezent directorul Consiliului Atlantic, un think-tank în domeniul afacerilor internaţionale ce reuneşte experţi din domeniile politic, economic şi de securitate din Europa şi SUA, vorbeşte în „Viitorul declasificat“ tocmai despre tendinţele globale care, un sfert de veac după „sfârşitul istoriei“, sunt cât se poate de prezente şi au efecte din ce în ce pronunţate.

Dacă înainte de 1989 lucrurile erau cumva simple – două blocuri militare şi politice aflate într-o cursă –, a ambiţiilor şi influenţei, acum peisajul s-a nuanţat: influenţa americană scade, au apărut noi superputeri, centrul economic al lumii se mută dinpre vest spre est, iar geopolitica a devenit o ştiinţă extrem de complexă. În esenţă cartea este o distilare a raportului „Tendinţe Globale 2030“, al cărui autor principal Burrows este, raport folosit de Casa Albă, de Departamentul de Stat, de cel al Apărării şi cel al Securităţii Interne.

Volumul este împărţit în trei mari părţi: „megatendinţele“, adică modul în care lumea se schimbă, „factorii care vor afecta viitorul“ şi „lumile alternative“ care ar putea rezulta din schimbare. Punctele de vedere ale cărţii sunt puternic americanizate, în mod previzibil dacă e să-i privim originea şi destinaţiile, autorul declarându-se din capul locului încrezător într-o renaştere americană.

Dar dincolo de americocentrismul volumului, trebuie spus că orice tânăr care ia lumea în piept, orice matur interesat de viitorul copiilor săi, orice politician care vrea să deschidă gura cu folos pentru că îşi ia rolul în serios, practic orice om modern şi conectat ar trebui să răsfoiacă „Viitorul declasificat“, indiferent dacă este sau nu de acord cu opiniile autorului. Iar tendinţele lui Burrows nu sunt chiar comune, de la Puterea lui 1, adică modul în care revoluţia tehnologică a amplificat puterea şi influenţa individului până la difuzia din ce în ce mai mare a puterii, fie că vorbim de întreaga planeta (vezi transformarea G7 în G20) fie că vorbim de state luate individual.

O altă tendinţă care va marca profund viitorul omenirii este cea trasată de schimbările tehnologice, de nano sau biotehnologii, de imprimarea 3D, de inteligenţa artificială sau de robotică, cum nu pot fi ignorate nici schimbările climatice, dar puse în context, de exemplu competiţia pentru resurse de genul apei  sau evoluţia preţurilor alimentelor şi materiilor prime. Şi nu trebuiesc uitate nici tendinţele pur geopolitice – de exemplu cele două mari semne de întrebare ale lumii actuale, care se numesc China şi Rusia.

„Viitorul declasificat“ nu este o carte optimistă, dar nici pesimistă, iar mesajul este cât se poate de simplu – gândiţi şi acţionaţi astăzi pentru un mâine mai bun.