În 1913, elveţianul C.G. Jung devenise deja un nume cunoscut în lumea psihiatriei. Îl întâlnise pe Freud, părintele psihanalizei, colaboraseră şi deveniseră prieteni. Divergenţele doctrinare aveau însă să-i despartă în curând, devenind manifeste cu prilejul unui voiaj pe care cei doi l-au făcut împreună, la invitaţia unor universităţi din Statele Unite. Jung se însingurează şi cade pradă unei acute crize interioare, cu complicaţii în pragul patologicului, pe care începe s-o exploreze, s-o descrie şi s-o analizeze cu minuţie.

Toate reflecţile sale din această perioadă, dar şi mult după tămăduirea sa treptată, până în 1930, aveau să fie consemnate într-un volum de taină - "Liber novus". Caligrafiate artizanal, cu grija unui călugăr medieval şi însoţite de enluminuri şi desene personale pe file de pergament, aceste cartografii ale inconştientului aveau să se adune într-un obiect masiv (care ajunsese să atârne 12 kg!) şi să fie finalmente legate în piele roşie (de unde şi numele care avea să-i fie ulterior atribuit).

Păstrată departe de privirile discipolilor şi chiar de ale prietenilor, "Cartea roşie" avea să fie, după moartea maestrului, zăvorâtă de către moştenitorii acestuia în seiful unei bănci elveţiene până spre anii '90, când un istoric britanic al psihanalizei, Sonu Shamdasani, începe nişte îndelungi şi anevoioase negocieri pentru scoaterea ei la lumină. După traducerea din germană a textelor şi prelucrarea digitală a filelor de manuscris, cartea avea să devină bun public după aproape 100 de ani (în 2009), interval în care nu fusese contemplată decât de către o mână de oameni.

Închizând, in nuce, în paginile sale ceea ce avea să devină psihologia analitică jungiană, cu toate conceptele ei originale, de la inconştientul colectiv la arhetipuri, uriaşa carte despre jungla psihismului uman, despre miturile omenirii şi ştiinţele oculte a ieşit în sfârşit din mitologia în care s-a înconjurat, devenind un obiect tangibil care va face fericiţi milioane de admiratori şi devotaţi ai profesorului, care o râvniseră şi care doar aveau ştiinţă de existenţa ei.

C. G. Jung, "Cartea roşie", introducere şi îngrijire de Sonu Shamdasani, Editura Trei, Bucureşti, 2011