De ce au microbistii romani parte de atat de putine baruri sportive?

La o petrecere, sotia unui om de afaceri isi lauda barbatul ca a descoperit secretele mentalitatii de invingator caracteristice businessmenilor de peste ocean. Spre surpriza audientei, isi baza afirmatia doar pe faptul ca afaceristul in cauza are obiceiul de a sarbatori orice realizare profesionala exact asa cum vazuse ca o fac majoritatea americanilor: impreuna cu partenerii de afaceri, intr-un bar plin de monitoare, cu ochii atintiti la competitii sportive, intr-un loc unde cotatiile la bursa devin neinteresante, iar cifra de afaceri un numar de tricou. 

La prima vedere poate parea un criteriu de comparatie fortat, insa nu e unul neaparat fals. Pentru vestici, conceptul de "sports bars" (baruri sportive) e bine infipt in viata de zi cu zi, o modalitate de a simti libertatea si de a gusta victoria (personala sau a echipei favorite). 

Fara pretentii de statistica oficiala, e evident ca marea majoritate a barurilor romanesti au cel putin un televizor. Iar din ceea ce se vede in mod obisnuit pe ecranele lor, se remarca un singur lucru: romanii prefera sportul. Faptul ca traim intr-o tara de microbisti nu mai surprinde pe nimeni de mult. Surprinzator in schimb e faptul ca, in acest mediu propice, oferta autohtona de  baruri sportive e mai putin decat subtire.

In Bucuresti, de pilda, doar doua localuri se inscriu cu adevarat in conceptul de bar sportiv. Din punctul de vedere al Andreei Cristoforidis, Promotion Coordinator la Champions, unul dintre cele doua baruri 100% sportive, aceasta situatie se datoreaza  dorintei de a multumi o gama cat mai larga de clienti. "Patronii barurilor evita sa-si construiasca afacerea doar pentru un anumit target. Incearca sa combine o atmosfera romantica cu una degajata, cu una clasica si cu una moderna, apoi poate si ceva sport, pentru a atrage cat mai multi clienti", spune Cristoforidis. 

Pe de alta parte, Emil Hossu Longin, cofondatorul clubului Sport Spirit e de parere ca lipsa barurilor sportive se datoreaza faptului ca investitia initiala in decoratiunile care definesc un astfel de local - tricouri, tablouri cu tema sportiva si alte accesorii - e foarte mare. "Ca sa cumperi asemenea trofee, tricouri originale cu autograf de la Zinedine Zidane, Adrian Ilie, Batistuta, Mutu sau Hagi, trebuie sa investesti o suma respectabila care iti poate dubla nivelul investitiei initiale", spune Longin. Iar un bar sportiv care se respecta trebuie sa aiba peretii plini de astfel de accesorii. Vizitand multe baruri sportive din strainatate, fratii Longin au fost primii care au adus acest concept la noi.

Deschiderea clubului, in prima zi a Campionatului Mondial de fotbal din Franta 1998, i-a costat 20.000 de dolari, dar suma a crescut semnificativ de atunci. Nu s-au gandit la o afacere in adevaratul sens al cuvantului si, dupa cum spune Longin, nici nu s-a dovedit a fi una foarte profitabila: "Daca nu ar fi fost placerea, am fi renuntat de mult". Si-au propus sa creeze un loc accesibil si popular, unde oamenii sa poata savura o bere, o cafea, urmarind, in acelasi timp, si meciul echipei preferate. "Am dorit sa facem un local unde sa dam de baut atat sportivilor, cat si suporterilor", spune Longin. Astfel, in momentul in care treci de usa localului, iar strigatele de incurajare sau zgomotul halbelor ciocnite cu forta nu te sperie, ai sansa sa dai nas in nas cu Ienei, Dobrin sau cu o alta personalitate a fotbalului romanesc. 

Dar fotbalul nu e singurul motiv pentru care oamenii vin in Sport Spirit. "Clientii se aduna aici si la partide de handbal, baschet sau la cursele de Formula 1." Iar locul de cinste pe care il ocupa steagul oficial al echipei de Formula 1 Ferrari, ce poarta semnatura lui Schumacher, demonstreaza acest lucru. "Indiferent de eveniment sunt pregatiti 150 de litri de bere, iar la meciuri cruciale cantitatea e dublata", mai spune patronul barului. 

La doi ani dupa infiintarea clubului Sport Spirit, o data cu inaugurarea hotelului Marriott in Romania,  a luat nastere al doilea bar cu specific sportiv: Champions. Barul are echipamente din afara, dar publicul tinta e romanesc. "Scopul nostru este unul singur: clientul sa se simta cat mai degajat", spune Marius Cojocaru, director general al Champions. Sloganul: "Good time, good food, good sports" spune acelasi lucru.

Promotiile speciale cu ocazia campionatelor de fotbal, reusesc sa atraga atat barbati cat si femei, indiferent de varsta, trezindu-le pofta de competitie. Pe langa colectia de fotografii si articole sportive care au apartinut unor sportivi faimosi, romani sau straini, pe langa cele 28 de televizoare (normale si plasma) pe care sunt difuzate evenimente sportive, una dintre cele mai mari atractii ale barului este, fara indoiala, barna cu semnatura originala a Nadiei Comaneci. E o piesa care nu putea lipsi, deoarece barul, inaugurat chiar de Nadia, e promovat ca "un loc pentru invingatori".

Aceasta viziune sta pina la urma la baza tuturor barurilor sportive de afara. Priza imensa pe care o au la public in tari precum Statele Unite, Marea Britanie sau Austria se datoreaza faptului ca intr-un astfel de local spectatorii pot intra usor in atmosfera competitiva a meciului si isi dezvolta aptitudinile de antrenori si lideri. In acest context nu e de mirare ca barurile sportive au devenit o institutie globala. All-Star Café, de pilda, patronat de baschetbalistul Shaquille O’Neal, jucatoarea de tenis Martina Navratilova si legendarul hocheist Wayne Gretzky, sau Michael Jordan Café sunt doar cateva dintre exemplele mai "titrate".

"Intr-un bar sportiv te atrage atmosfera. E placut sa te afli intr-un loc unde toata lumea se simte bine, unde simti ca invingi indiferent de rezultatul scos de echipa favorita. Barurile cu acest specific sunt mai relaxante, spre deosebire de cluburi, unde fiecare incearca sa-l impresioneze pe celalalt", spune Constantin Lazar, un om de afaceri roman care a vizitat celebrul  bar sportiv din Londra, Three Kings.