Festivalul aduna cateva zeci de mii de turisti si este atat de faimos, incat numele Bregenz Opera Festival este primul raspuns pe care il da Google atunci cand este intrebat despre Bregenz. Si mai cunoscut pentru relatia sa cu muzica este orasul Salzburg, devenit de mult o destinatie preferata de amatorii de cultura; Festivalul Salzburg, dedicat creatiei lui Mozart, atrage zeci de mii de turisti anual.

Salzburg si Bregenz sunt doar doua dintre destinatiile care au speculat o piata de turism cultural evaluata la 166 de miliarde de dolari anual, promovandu-si brandul local cu festivaluri. Iar promovarea prin cultura e rentabila, chiar daca unii ar putea crede contrariul: statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului spun ca un amator de turism cultural are un buget mediu de 623 de dolari pe excursie, comparativ cu 457 de dolari, cat aloca un turist obisnuit.

“Bucurestiul are, la randul sau, un mare potential ca destinatie culturala, mai ales ca turistii straini care au vizitat mare parte din Europa sunt atrasi de ineditul orasului. Cred ca municipalitatea si agentiile de turism ar trebui sa-i vizeze pe amatorii de astfel de evenimente”, spune Razvan Popovici, initiatorul si directorul Festivalului International de Muzica de Camera SoNoRo din Bucuresti.

Popovici, el insusi artist, are experienta organizarii de festivaluri in strainatate, fiind directorul Festivalului Chiemgauer Musikfruhling din Traunstein, Germania, si al seriei de concerte “Pelerinages” din München. Festivalul SoNoRo, cu doua editii la activ, este unul dintre evenimentele ce ar putea fi incluse in ofertele operatorilor de turism care vand pachete la festivaluri si care pana in prezent s-au oprit la granita cu Ungaria.

De exemplu, compania Gateway Tour, unul dintre cei mai mari turoperatori pe piata de turism cultural din Statele Unite, a inclus deja pachete de evenimente din Ungaria, Cehia sau Polonia in oferta sa internationala, insa pana acum a ocolit Romania. A treia editie a SoNoRo incepe pe 1 noiembrie la Bucuresti, unde amatorii de muzica clasica vor putea asista timp de douasprezece zile la sapte concerte, in sali consacrate pentru astfel de evenimente (Ateneul Roman, Muzeul National George Enescu, Palatul Cotroceni sau Muzeul National de Arta) si in locuri inedite, ca Palatul Bragadiru sau Catedrala Sfantul Iosif.

Festivalul se va muta apoi, pe 13 si 14 noiembrie, la Cluj si Timisoara. “Bugetul festivalului este de 200.000 de euro si 90% din bani sunt obtinuti din sponsorizari. Anul trecut am avut 3.500 de spectatori la Bucuresti si la Sibiu, iar anul acesta speram sa ajungem la 5.000 de spectatori”, spune Razvan Popovici.

Conceptul festivalului face uz de o strategie vehiculata din ce in ce mai des in muzica clasica, de a deschide acest gen spre publicul larg prin prezentari moderne si uneori prin colaborarea cu alte arte. Fiecare concert va avea un anumit motto, iar stilurile interpretate de invitati (Diana Ketler, Marcelo Nisinman, Daishin Kashimoto, Alexander Sitkovetski sau Susanna Yoko Henkel) variaza de la muzica romantica la creatii contemporane, de la muzica baroca la improvizatii inspirate de tangoul argentinian, de la universul exuberant al lui Antonin Dvorak la muzica impresionista a lui Claude Debussy si George Enescu, spune Popovici.

La Palatul Bragadiru, muzica va fi insotita de proiectii video. Artistii coboara de pe piedestalul pe care erau odata asezati interpretii de muzica clasica si se adreseaza unui public cat mai larg. Biletele pentru concertele din cadrul festivalului vor avea preturi cuprinse intre 10 si 50 de lei. Popovici isi aminteste ca anul trecut, clubul Embryo (care intre timp s-a desfiintat) era plin de ambasadori, iar in Ateneul Roman intrasera tineri imbracati in haine punk.

Artistul, care provine dintr-o familie de muzicieni si care, copil fiind, juca tabinet folosind carti cu figuri de compozitori spune ca isi petrece jumatate din timp calatorind la festivaluri. “Am observat ca exista un public fidel, care vine la foarte multe festivaluri. In Japonia, de exemplu, exista firme care organizeaza adevarate tururi pe la festivaluri de muzica clasica.” Popovici spune ca in viitor si-a propus sa exporte brandul SoNoRo si in strainatate.

In aceeasi perioada cu SoNoRo, Bucurestiul isi consolideaza pozitia pe harta destinatiilor culturale cu un alt festival international - Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa. Timp de doua luni, evenimentul se desfasoara la salile Teatrului Bulandra (Izvor si Toma Caragiu), Teatrul Odeon si Teatrul National. Festivalul inseamna 55 de reprezentatii puse in scena de 21 de companii de teatru din 13 tari. Printre companiile invitate sunt Piccolo Teatro di Milano, Théatre de l’Europe, Malii Teatr din Sankt Petersburg, Teatre Lliure din Barcelona, Teatro de la Abadia din Madrid, Teatrul National “Sao Joao” din Portugalia sau Düsseldorfer Schauspielhaus.

La 11 octombrie, sala Izvor a Teatrului Bulandra a gazduit primul spectacol din festival - 25 de artisti din 14 tari de la Schauspielhaus din Graz au montat, intr-o interpretare moderna, drama Antigonei. Evenimentul este organizat in fiecare an in alt oras de catre un membru al Uniunii Teatrelor din Europa. Editia bucuresteana a festivalului a fost finantata de Primaria Municipiului Bucuresti, cu un buget de 1,2 milioane de euro.

In fine, dar nu in cele din urma, anul acesta au loc pregatirile pentru urmatoarea editie a Festivalului George Enescu, din 30 august - 26 septembrie 2009. Festivalul, care se desfasoara la fiecare doi ani, se dovedeste pana acum cea mai eficienta arma cu ajutorul careia Bucurestiul poate fi asezat pe harta destinatiilor culturale internationale, cotidianul britanic The Guardian scriind, dupa editia de anul trecut, ca “marele festival de la Salzburg are acum un rival”.

Avand in vedere ca piata turistica poate fi intr-un fel asemanata cu piata modei (unde toamna se prezinta colectiile de vara si primavara cele de iarna), iar pachetele se pregatesc din timp, Ministerul Culturii a prezentat in avanpremiera programul pentru Festivalul si Concursul International George Enescu. In 2009, pentru prima data in istoria evenimentului, cinci concerte importante vor fi preluate de postul de muzica clasica Mezzo (printre care si concertul de deschidere), iar concertul din 19 septembrie va fi transmis in direct.

In plus, nume internationale care in editiile precedente nu au acceptat sa vina la Bucuresti participa in premiera la festival. “Multi dintre muzicienii buni ai lumii au refuzat sa vina pana acum la Festival din cauza sunetului de la Sala Palatului. Insa anul acesta am primit promisiunea ca lucrurile se vor imbunatati”, spunea Ioan Holender, directorul festivalului. Festivalul va debuta cu spectacolul “Oedipe” de George Enescu, o coproductie intre Theatre du Capitole din Toulouse si Opera Nationala din Bucuresti.

Printre cele mai importante nume din festival vor fi Orchestra Simfonica din Sankt Petersburg, dirijata de Iuri Temirkanov, sau Symphonieorchester der Bayerischer Rundfunk Suisse Romande, dirijata de Marek Janowski. Bugetul festivalului va fi de 25 de milioane de lei - aproximativ 6,6 milioane de euro.

Privind festivalul in cifre, imaginea devine cu atat mai impresionanta.

In 2007 au participat 203 concurenti din 35 de tari, iar numarul total al artistilor prezenti a fost de 4.500. Cele 23 de zile de festival de anul trecut au fost urmarite de 140.000 de spectatori, care au platit bilete in valoare de 1,25 milioane de lei vechi.