De ce nu-şi sparge capul ciocănitoarea
Micuţa ciocănitoare le-ar putea da oamenilor idei despre cum să-şi îmbunătăţească echipamentele de protecţie, consideră un grup de cercetători chinezi. Aceştia studiază modul cum ciocănitorile îşi protejează creierul de şocuri la impactul cu copacii în care lovesc cu o viteză de 6-7 m/s, la care creierul uman nu ar rezista.
Rezultatele studiului efectuat pe exemplare de ciocănitoare pestritiţă mare întâlnită în Europa şi Asia, studiu apărut recent în publicaţia online dedicată ştiinţei PLoS ONE, arată că aceste păsări au în craniu un sistem de amortizare a şocurilor.
Informaţiile au fost obţinute cu ajutorul unor camere video de mare viteză şi cu ajutorul unor scanări ale creierului, punându-se în evidenţă faptul că oasele craniului au pe alocuri o consistenţă spongioasă, iar partea de sus şi cea de jos ale ciocului sunt inegale ca lungime; ambele caracteristici au un rol esenţial în prevenirea traumatismelor de impact.
Cercetătorii speră ca descifrarea secretelor sistemului ce protejează de şocuri creierul ciocănitorilor să se dovedească utilă în crearea unor echipamente de protecţie adecvate pentru oameni, prevenind astfel traumatismele cranio-cerebrale.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro