În timp ce unii caută locuinţe care să iasă cât mai puţin în evidenţă, dar care să aibă tot confortul la care s-ar putea aştepta nişte persoane de condiţia lor, alţii îşi măsoară succesul după înălţimea tavanului, scrie The Telegraph.

Tendinţa se remarcă pe piaţa imobiliară din Londra, cel puţin, unde altădată numai cele mai scumpe locuinţe noi aveau tavanul de trei metri. Diverşi ultrabogaţi în căutare de locuinţe se uită acum şi la înălţimea încăperilor acesteia: cu cât mai mare, cu atât mai bine se simt ocupanţii, afirmă experţii imobiliari. Avantajaţi sunt dezvoltatorii care nu construiesc de la zero, ci se ocupă de transformarea unor vechi clădiri, ca biserici ori centre comerciale, în apartamente, dat fiind că aceste imobile pot avea tavane cu înălţimea de şase până la 14 metri, fiind astfel mai uşor de amenajat sub formă de locuinţe pe gustul potenţialilor clienţi. Pe de altă parte, unii dezvoltatori de locuinţe noi de lux consideră că merită să investească în spaţii cu tavane înalte, chiar dacă astfel încap mai puţine apartamente în clădire, deoarece clienţii sunt dispuşi să plătească în plus pentru a avea o înălţime a camerelor de patru metri şi jumătate în loc de trei metri. Ultrabogaţii care caută asemenea locuinţe sunt atraşi de impresia de grandoare pe care o lasă acestea şi ţin să pună în valoare spaţiul prin diferite metode. Unii adaugă un mezanin, iar alţii aleg scări centrale spectaculoase, atârnă scaune de tavan pe post de opere de artă, subliniază înălţimea cu picturi murale ori îşi expun colecţia de artă pe tot peretele de sus până jos sau chiar îşi amenajează o sală unde să facă mişcare folosind dispozitive agăţate de plafon care să le permită să stea suspendaţi. Locuinţele foarte înalte au însă şi un dezavantaj: mobila trebuie, în general, să fie proiectată special pentru ele ca să nu pară prea mică.