Motivele de bază care îi determină pe cei care caută o modalitate de a-şi pune banii la păstrare sunt gradul de siguranţă mai ridicat decât cel din ţara lor de origine, dorinţa de a "albi" nişte bani ori de a se asigura că zona nu cade pradă unor interese imobiliare.

Printre investitori se numără piraţii somalezi care şi-au îndreptat atenţia spre capitala Kenyei, Nairobi, care găzduieşte o mare comunitate somaleză, unde au cumpărat de la apartamente la blocuri întregi, pe care au cheltuit de la 400.000 la 1-2 milioane de dolari, bani proveniţi în general din răscumpărările plătite pentru cei răpiţi.

La rândul lor, afganii bogaţi au început să cumpere proprietăţi în străinătate, inclusiv în Dubai, ca să se pună la adăpost după retragerea trupelor SUA de pe teritoriul ţării lor, iar mexicanii din categoria superioară a clasei medii, dar şi cei înstăriţi se îndreaptă spre mici orăşele situate în Texas, aproape de graniţa cu Mexicul. Venezuelenii nemulţumiţi de realegerea preşedintelui Hugo Chavez s-au îndreptat spre achiziţii în Aruba, după ce şi-au adăugat deja în portofoliu locuinţe la New York sau Miami.

Altă categorie de investitori, fie ei europeni, africani ori sud-americani, achiziţionează terenuri din zone de savană sau pădure pentru a-şi construi propriile rezervaţii naturale ori plătesc între 1 şi 8 milioane de dolari pentru terenuri de cel puţin 100 de hectare cu ieşire la râuri în Patagonia, unde pot să pescuiască liniştiţi.