Dispozitivele IoT (Internet of things) au început să fie din ce în ce mai prezente în România, în diverse industrii - energie, transport, retail sau sănătate -, dar şi în viaţa de zi cu zi a consumatorilor - având în vedere că majoritatea poartă în buzunar câte un smartphone. Însă, pentru a accelera adopţia şi implementarea soluţiilor IoT la nivel naţional este nevoie de investiţii de peste 2 miliarde de euro în infrastructura 5G – tehnologia care poate debloca potenţialul pe care îl are Internet of things.

Vorbim despre rezultatele IoT, dar nu trebuie să pierdem din vedere nevoile, resursele pentru IoT, adică infrastructura de care este nevoie. Ceea ce deblochează IoT este ceea ce numim noi «adevărata tehnologie 5G» şi am avansat mult în ultimele luni în această direcţie, deci acum începem să desfăşurăm investiţiile în 5G. Putem să deblocăm IoT doar dacă avem reţeaua 5G reală răspândită la nivel larg, iar noi suntem cu mult în urmă la acest aspect faţă de celelalte ţări europene. Astfel, trebuie să menţinem dialogul deschis pentru nivelul investiţiilor necesare pentru a ajunge la această răspândire, pentru că este unul semnificativ: vorbim de peste 2 miliarde de euro în următorii ani. Practic, ritmul în care vom dezvolta reţeaua 5G depinde de dialogul cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării”, a spus în cadrul conferinţei ZF Cum facem din România un stat Internet of Things (IoT)? Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de telecom şi una dintre cele mai mari companii din economie.

El a explicat că IoT înseamnă abilitatea de a conecta mii de dispozitive la o reţea pentru a genera foarte multe date, de a procesa acele date şi de a reacţiona la rezultatele procesării acestora. „Acest lucru ne oferă o perspectivă mai profundă asupra modurilor în care se poate folosi această tehnologie în diverse sectoare, precum cel de energie, unde poţi avea o radiografie a întregului sector pentru a înţelege dacă trebuie să intervii cu lucrări de prevenţie la reţea, spre exemplu.”

Însă România are mult de recuperat în ceea ce priveşte implementarea şi utilizarea soluţiilor IoT, fiind mult în urma celorlalte ţări europene în ceea ce priveşte tehnologia 5G, a punctat Achilleas Kanaris.

„În ritmul în care se mişcă industria acum, ne va lua mulţi ani să avansăm. Suntem cu mult în urma celorlalte ţări din Europa şi în urma SUA în ceea ce priveşte tehnologia 5G, deci infrastructura este foarte importantă. Securitatea cibernetică este şi ea importantă. Cred că nu ar trebui să tratăm IoT ca pe un pericol, ci ar trebui să ne uităm la oportunitate şi să avem un cadru de reglementare realist, care ar putea impune standarde de talie mondială în ceea ce priveşte securitate cibernetică. România este la un punct de cotitură în ceea ce priveşte evoluţia sa digitală şi credem că vom vedea progrese semnificative în următorii cinci ani.” De asemenea, creşterea interesului pentru soluţiile IoT şi implementarea dispozitivelor în diverse industrii şi domenii poate genera miliarde de euro în plus la PIB-ul României, iar energia, transportul şi sănătatea sunt sectoarele în care Internet of Things ar putea aduce un progres substanţial.

„Sunt multe estimări cu privire la potenţialul impact economic al IoT, eu cred că este la nivelul miliardelor de euro care se pot adăuga la Produsul Intern Brut al ţării. În ceea ce priveşte potenţialul, cred că depinde de unde vrem să ne concentrăm pentru că se poate vedea un impact în orice sector. Dacă ar fi să aleg, aş spune că energia, transportul şi sănătatea sunt cele în care aş vedea un progres însemnat şi în care IoT ar putea contribui la îmbunătăţirea unor probleme care există de mulţi ani. De aici aş începe. Avem nevoie de infrastructură, nu avem infrastructura de reţea acum pentru a susţine acest proces. Noi, operatorii, trebuie să facem partea noastră, dar trebuie să colaborăm cu statul pentru a debloca posibilitatea de a investi mai mult”, a mai spus Achilleas Kanaris.

Printre industriile care s-ar bucura de avantajele pe care le aduc dispozitivele IoT se numără agricultura, sănătatea şi industria auto, a menţionat Bogdan Putinică, general manager, Microsoft România, spunând că organizaţiile care produc multe date au nevoie de infrastructură cloud pentru a le susţine scalabilitatea.

„Avem potenţial în ceea ce priveşte adopţia de dispozitive IoT. Sunt atât de multe domenii în care un simplu dispozitiv interconectat va face diferenţa şi avem o mulţime de statistici care să susţină asta. Spre exemplu, peste 80% dintre companiile care implementează soluţii IoT au raportat profituri mai bune şi mai bine de 60% dintre aceste companii au raportat o calitate mai bună a serviciilor sau a produselor, pentru că există un factor de inovare, există un factor de progres. Iar asta îi ajută să se diferenţieze  pe piaţă. Se întâmplă deja multe lucruri în România privind soluţiile IoT. Avem exemple diverse în care folosim tehnologia şi dispozitivele IoT, avem destul use case-uri. Dar trebuie să facem mai mult decât să colectăm şi să stocăm date, trebuie să ne ajutăm de aceste date”, a spus Bogdan Putinică.

Şi Mateusz Majewski, area VP, South Eastern Europe, UiPath - prima companie înfiinţată în Bucureşti care a ajuns pe Wall Street – suţine că pe lângă colectarea şi stocarea de date este importantă dar şi operarea şi interpretarea acestora.

„Este importantă colaborarea între dispozitivele şi soluţiile implementate, pentru că vedem atât de multe tehnologii grozave care au un anumit impact în transformarea digitală, dar impactul real va avea loc atunci când aceste soluţii vor colabora între ele, când vor fi interconectate. Importantă mai este şi gestionarea şi utilizarea acestor date, pentru că nu vorbim doar despre conectarea la reţea şi stocarea datelor într-un singur loc. Atâta timp cât colectăm şi avem date, trebuie să ştim să le folosim, pentru că putem să oferim o experienţă mai bună utilizatorilor, la finalul zilei, putem să îmbunătăţim activitatea de pe lanţul de aprovizionare, spre exemplu”, a spus Mateusz Majewski.

O altă piedică pentru accelerarea adopţiei de dispozitive IoT o reprezintă şi lipsa de competenţe şi cunoştinţe digitale în rândul populaţiei din România.

„Un element important care stă la baza adopţiei tehnologiei, în general, este reprezentat de educaţie. Iar dezvoltarea abilităţilor digitale este esenţială pentru ca noi să înţelegem cum vom putea consuma şi beneficia de avantajele tehnologiei. Cred că, la nivel de populaţie, încă nu am înţeles care este potenţialul Internet of Things. Cred că sectorul privat ar trebui să aducă puţin mai multe răspunsuri în faţa oamenilor. Noi investim masiv în programele academice pentru a creşte abilităţile digitale, cunoştinţele şi înţelegerea tehnologiilor”, a adăugat reprezentantul UiPath.

Şi Achilleas Kanaris este de părere că firmele şi instituţiile care au descoperit deja avantajele şi utilitatea soluţiilor IoT trebuie să explice celorlalţi actori din piaţă care sunt beneficiile acestor tehnologii şi cum îi pot ajuta.

„Înţelegerea IoT este limitată, iar responsabilitatea noastră este să arătăm ce s-a făcut în lume în această privinţă pentru a face lumea să înţeleagă procesul. Sunt şi reglementări pe care trebuie să le discutăm. Pentru mine, IoT este ceva ce trebuie să vină în prim-plan, este la fel de important precum inteligenţa artificială. Lipsa de cunoştinţe de pe această piaţă este la fel de evidentă ca şi cea despre inteligenţa artificială, dar este în regulă, noi de aceea suntem aici – să educăm piaţa atât noi, cât şi partenerii noştri.”

Nivelul scăzut al educaţiei se observă şi în decalajul pe care companiile de mărimi mici şi mijlocii (IMM-uri) din România îl au faţă de jucători din alte ţări europene în ceea ce priveşte adopţia de dispozitive IoT. Astfel, dacă la nivel european, şi nu numai, oamenii au început să pună dispozitive IoT în animalele pe care le cresc la fermă pentru a le putea monitoriza şi îngriji mai bine, România încă este sceptică şi are nevoie de încurajare pentru a începe să adopte astfel de dispozitive atât în mediul privat, cât şi în cel public.

„În medie, în Europa există circa 24 de dispozitive IoT per gospodărie, în comparaţie cu SUA, unde oamenii au, în medie, 48 de dispozitive. O casă inteligentă generează circa 1,5 milioane de puncte de date în fiecare lună, imaginaţi-vă cum s-ar scala acest lucru într-un oraş inteligent sau într-o fabrică. În 2014 nu era mult de protejat, dar acum avem aproape 24 de miliarde de dispozitive conectate la nivel global, oamenii pun senzori IoT şi în vaci şi oi pentru a le monitoriza”, a spus Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice, Bitdefender.

El a menţionat că una dintre cele mai mari probleme ale dispozitivelor IoT este legată de securitatea şi confidenţialitatea datelor colectate şi procesate.

„Am observat că unele dintre cele mai mari probleme cu IoT sunt legate de confidenţialitate. În afară de confidenţialitate, suntem foarte familiarizaţi cu vulnerabilităţile. Anul 2016 ne-a arătat că o serie de dispozitive IoT controlate de adolescenţi au putut să dea jos internetul din SUA pentru câteva ore, deci imaginaţi-vă cum ar fi dacă cele mai mari companii nu ar putea să funcţioneze pentru că o serie de persoane controlează nişte dispozitive din casele oamenilor. Nu putem să vorbim despre IoT fără a vorbi despre big data. Ne vom confrunta la un moment dat cu atacuri cibernetice şi trebuie să pregătim întreaga infrastructură pentru protecţia datelor. Securitatea cibernetică trebuie să fie un element principal când construim o astfel de infrastructură”, a mai explicat Bogdan Botezatu.

Pe de altă parte, pentru a creşte nivelul adopţiei şi implementării dispozitivelor IoT în România este nevoie de colaborare între mediul privat şi cel public – care trebuie să se ocupe de partea de reglementare şi să creeze un cadru în care IoT-ul să se dezvolte.

„Cred că potenţialul este în faţa noastră şi cred că mediul privat şi cel public trebuie să conlucreze. Trebuie să fim susţinuţi, la nivel de politică de stat pentru a putea implementa şi împinge tehnologiile în piaţă. Prin reglementări se poate introduce noţiunea de tehnologie în rândul companiilor, putem să introducem reguli care să implice inovarea şi tehnologia. Ne întoarcem mereu la educaţie. Educaţia digitală este din ce în ce mai relevantă şi e clar acest decalaj dintre România şi Europa, nu mai vorbim de alte zone ale lumii. Să nu uităm că toate acele studii DESI despre care tot vorbim, care arată România la un nivel destul de jos în zona de business, se referă în special la zona de IMM-uri. Şi cu cât sunt mai mici IMM-urile, cu atât vedem un nivel de digitalizare mai scăzut. Este o problemă fundamentală de educaţie pe care nu putem să ne-o asumăm doar noi, companiile şi mediul privat”, a explicat Mihnea Rădulescu, business director, Vodafone România.