Pentru Ela Atanasiu şi Sebastian Hosu, familia care deţine şi conduce Cabana Moţilor, pensiunea înseamnă mai mult decât o afacere, e un nou stil de viaţă. Au decis în 2009 să fugă de "nebunia oraşului" şi s-au îndreptat spre Apuseni, unde au pornit o afacere în turism pe seama unei finanţări nerambursabile obţinute de la SAPARD şi a unui credit de investiţii. Cabana are şi o pagină de internet, cu o secţiune în limba engleză, iar cei doi au ales să o promoveze online. Ei şi-au gestionat singuri campania şi au obţinut o creştere de 50% a numărului de clickuri.

"Nu există plafon minim: poţi începe cu un euro pe zi, dar în funcţie de publicul-ţintă bugetele cresc." Un exemplu: un magazin mic din Bucureşti n-ar avea de ce să se promoveze în afara României, dar publicitatea online îi permite să ţintească exact oamenii din aria pe care o acoperă, lucru greu de realizat pe alte canale tradiţionale. Steffen Ehrhardt lucrează pentru Google ca specialist în produse display pentru regiunea Europei, Orientului Mijlociu şi Africii de Nord. Sub ochii săi, afacerile Google au crescut exponenţial în ultimii aproape zece ani, iar povestea românească, deşi cu un decalaj important faţă de statele vestice, va urma aceeaşi reţetă. "Nu i-aş spune chiar Mecca, dar Google e pentru mine o companie cu foarte mulţi oameni deştepţi şi amuzanţi.

" În Germania, doar 15 oameni se ocupau de vânzări la începutul anilor 2000, de 20 de ori mai puţini faţă de numărul din prezent, iar companiile cu care lucrau atunci angajaţii erau doar de dimensiuni mici şi medii. "Era mult mai greu să vinzi Google decât să vinzi un BMW", îşi aminteşte Ehrhardt, cu trimitere la lipsa de interes pentru serviciile companiei, situaţie care s-a schimbat între timp. Experienţa de la zero a fost un avantaj în cariera sa, dat fiind că omul de vânzări ştie cum se educă noii clienţi şi cât potenţial de creştere le poate aduce un astfel de serviciu. "Pentru mulţi nu e tocmai evident care ar fi beneficiul reclamei pe internet, de aceea e nevoie de timp să înţelegi ce se întâmplă în piaţă şi ce servicii să oferi."

Din 2005, şi companiile de dimensiuni mari au înţeles că publicitatea online nu e doar un moft, ci produce rezultate palpabile şi demne de luat în seamă. Cea mai mare bază a clienţilor sunt însă firme mici şi mijlocii. Măsurarea rezultatelor în timp real, stabilirea clară a publicului-ţintă şi bugetele mici pe care le necesită sunt, după cum spune specialistul Google, principalele avantaje ale noului tip de advertising: "În online, când cheltuieşti un dolar vezi exact câte clickuri se generează, ce clienţi noi apar şi de unde, ceea e e mai dificil în alte tipuri de publicitate", spune Ehrhard, care aminteşte şi baza de sute de milioane de utilizatori care accesează zilnic motorul de căutare, una reprezentativă pentru toate tipurile de public.

Dincolo de avantajele pentru companii, şi publicul reacţionează diferit în faţa reclamelor de pe internet. "Poţi testa ce merge şi ce nu merge şi poţi să-ţi ajustezi mesajul în funcţie de preferinţele utilizatorilor. În televiziune nu se poate face asta." Iar mesajele se schimbă mai mereu în funcţie de reacţiile apărute în fiecare campanie, însă specialistul atrage atenţia că e cu atât mai important ca, dacă o campanie se desfăşoară în mai multe medii, mesajul şi brandul să fie totuşi percepute la fel.

Iar statele est-europene sunt, după cum spune specialistul, nu doar pregătite, ci şi active în promovarea online. Pieţele sunt însă la niveluri diferite - Polonia, o piaţă de câteva ori mai mare la capitolul cheltuieli faţă de statele sud-estice vecine, foloseşte de mai multă vreme astfel de strategii, iar companiile le includ deja în bugetele de marketing. Internetul s-a dovedit a avea un impact asupra creşterii economice în întreaga lume. În cazul statelor G20 internetul valora 2,3 mld. dolari în 2010, însemnând 4% din produsul intern brut, iar valoarea estimată pentru 2016 este aproape dublă. În Ungaria, de exemplu, activităţile corelare internetului reprezintă 3,6% din PIB, iar în Polonia 2,7%. Toate estimările indică faptul că în câţiva ani sectorul ar putea depăşi prin valoarea adăugată generată domenii precum financiar, energie sau sănătate. Deşi România ocupă locul al treilea la nivel de regiune după numărul companiilor, gradul de penetrare a siteurilor web se situează la nici 25%.