În Ender’s Game, Jocul lui Ender, seria de romane SF ale lui Orson Scott Card, eroul principal, un băiat supradotat, salvează de la distanţă omenirea de la o invazie extraterestră prin bătălii spaţiale despre care credea că sunt doar jocuri de strategie. Tehnologia informaţiei permitea transmiterea informaţiei pe distanţe interstelare. Într-o lume mai paşnică, cum ar fi ca în viitor fermierii să-şi poată cultiva terenurile de pe Lună din confortul fotoliului de pe Terra folosindu-se de o conexiune bună la internet? Iar până atunci, îmi voi putea întreţine familia cultivând roşii în Metavers? Deci, cum va arăta internetul viitorului?

Companii din întreaga lume lucrează la următoarea generaţie de internet. „Metaversul” sau „web3” ar putea schimba total webul aşa cum îl cunoaştem noi. Lumea internetului, nouă în istoria umanităţii, este încă plină de provocări morale, legislative şi tehnologice. În primul rând, în viitoarea lume nouă, greşelile internetului de astăzi trebuie evitate, scrie Deutsche Welle. Oamenii falşi cu feţe reale vor fi nelegiuţi. Sau nu?

Suntem în pragul unei alte revoluţii a internetului, potrivit experţilor în tehnologie reuniţi la Berlin pentru o conferinţă organizată de platforma digitală de învăţare ada. Tehnologiile noi pot schimba internetul în următorul deceniu, au spus ei,  atât în ceea ce priveşte modul în care este construit, cât şi cum arată. La nivel tehnic, idealiştii tehnologiei speră că tehnologia blockchain va ajuta la construirea unei noi arhitecturi descentralizate care să stea la baza internetului. În această nouă eră web3, se spune, utilizatorii, mai degrabă decât o mână de giganţi ai tehnologiei, ar avea control asupra datelor lor, a confidenţialităţii şi a ceea ce creează online. „Acest lucru reinventează modul în care este configurat internetul în back-end”, spune  scriitoarea austriacă Shermin Voshmgir. „Este o schimbare completă de paradigmă.” În acelaşi timp, companiile din întreaga lume lucrează la o tehnologie care sărevoluţioneze modul în care navigăm în lumea virtuală.

Viziunea lor: în loc să facă slalom printre site-uri web sau aplicaţii, oamenii se vor plimba în curând virtual printr-o versiune tridimensională a internetului numită „metavers” – un fel de peisaj digital în care utilizatorii pot lucra, cumpăra lucruri sau îşi pot întâlni prietenii şi unde realităţile fizice şi cele digitale converg. „Va fi un internet în care pur şi simplu păşeşti, ca să spunem aşa”, a spus Constanze Osei, care conduce operaţiunile de  politică pentru societate şi inovaţie pentru Germania, Austria şi Elveţia ale gigantul american de tehnologie Meta, cunoscut anterior ca Facebook. Dar, pe măsură ce companii ca a ei investesc miliarde de dolari în dezvoltarea următoarei generaţii de internet, activiştii pentru drepturile digitale avertizează că afacerile vor dori în cele din urmă să profite de investiţiile lor – şi că acest lucru ar putea împiedica eforturile de a oferi utilizatorilor mai multă putere asupra eului lor digital.

„Totul s-a schimbat din cauza internetului”, spune Miriam Meckel, CEO al ada şi profesor de comunicare corporativă la Universitatea St. Gallen din Elveţia. „Dar şi internetul în sine s-a schimbat.”

„Metaversul ar putea deveni cel mai invaziv sistem de supraveghere creat vreodată”, crede Micaela Mantegna, avocata argentiniană şi cercetător în drepturi digitale. Pentru a înţelege ce ar putea merge prost la următoarea generaţie de internet, este util să ne uităm la modul în care am ajuns aici. Încă din anii 1960, cercetătorii au început să conecteze computere din întreaga lume. Dar abia în anii 1990, inventarea reţelei web şi a browserelor web a făcut ca reţeaua să fie disponibilă pentru oricine îşi putea permite o conexiune la internet. De atunci, webul a răsturnat fiecare aspect al societăţii, de la modul în care oamenii fac afaceri până la modul în care culeg informaţii sau interacţionează între ei.

„Totul s-a schimbat din cauza internetului”, spune Miriam Meckel, CEO al ada şi profesor de comunicare corporativă la Universitatea St. Gallen din Elveţia. „Dar şi internetul în sine s-a schimbat.”

În prima fază a webului, oamenii au navigat de pe computerele lor desktop în principal prin motoarele de căutare. Acest lucru s-a schimbat în anii 2000 odată cu apariţia reţelelor sociale şi a internetului mobil, dând naştere lumii online aşa cum o cunoaştem astăzi. În centrul acestui „web2” există platforme online precum Facebook şi Instagram ale Meta sau, mai recent, servicii de mesagerie precum Telegram. Aceste platforme i-au ajutat pe dizidenţii din regimurile autoritare să organizeze proteste sau să ofere o voce grupurilor marginalizate. Dar dezvăluiri precum cele din scandalul Cambridge Analytica din 2018 au arătat că sunt folosite şi pentru a răspândi ura, a amplifica dezinformarea şi a influenţa alegerile democratice. Între timp, un număr mic de companii din Big Tech, cum ar fi Meta sau compania-mamă a Google, Alphabet, au ajuns să domine segmentele lor din economia internetului.

Pentru a transfera puterea înapoi către indivizi şi comunităţi, oameni precum scriitoarea Shermin Voshmgir au propus reconstruirea webului cu blockchainuri publice descentralizate – baze de date care pot fi căutate de toată lumea şi partajate pe computere din întreaga lume. Un astfel de web3 ar fi controlat în mod colectiv de utilizatori, mai degrabă decât de câţiva paznici puternici, spune teoria,  făcând mai uşor, de exemplu, creatorilor să câştige bani cu munca pe care o publică online. Acum, întrebarea de mai multe miliarde este: va reuşi acest plan? Nu toată lumea este convinsă: Jürgen Geuter, un teoretician al internetului din Berlin, cunoscut online sub pseudonimul „tante”, se îndoieşte că o arhitectură descentralizată este suficientă pentru a transfera puterea înapoi către utilizatori. El a indicat criptomonedele, un domeniu în care câteva companii câştigă deja milioane prin dezvoltarea de software necesar pentru a accesa reţeaua descentralizată de bază. „Tehnologia nu este niciodată neutră”, a spus Geuter. Pentru a preveni ca metaversul să fie controlat de doar câţiva jucători influenţi, experţii spun că utilizatorii ar trebui să poată interacţiona între ei, indiferent unde se află în metavers sau cum îl folosesc. Aceasta ar fi, de asemenea, o schimbare faţă de webul de astăzi, unde aplicaţiile sunt în mare parte „grădini între pereţi” care nu permit utilizatorilor să trimită mesaje sau bani între diferite aplicaţii, de exemplu. „Există înţelegerea că lucrurile trebuie să se schimbe faţă de web2”, a recunoscut Constanze Osei de la Meta. Ea a subliniat o nouă iniţiativă anunţată în iunie, cu care compania ei, împreună cu alţi giganţi din tehnologie şi organisme de reglementare doresc să discute despre standardele de interoperabilitate. Dar unii jucători mari, cum ar fi gigantul american Apple, lipsesc din această iniţiativă. În acelaşi timp, există o anumită ironie în faptul că cei mai mari giganţi ai tehnologiei spun că vor să investească în construirea unei noi arhitecturi de internet care, în cele din urmă, le-ar putea reduce puterea de piaţă. Şi unii observatori avertizează că, odată ce companiile vor încerca să-şi valorifice investiţia, unele dintre idealurile unei arhitecturi web3 descentralizate ar putea ajunge doar daune colaterale.

Pentru a transfera puterea înapoi către indivizi şi comunităţi, oameni precum scriitoarea Shermin Voshmgir au propus reconstruirea webului cu blockchainuri publice descentralizate - baze de date care pot fi căutate de toată lumea şi partajate pe computere din întreaga lume.

„Versiunea corporativă a metaversului va fi o evoluţie a capitalismului”, spune avocatul argentinian Micaela Mantegna. În plus, a adăugat ea, natura imersivă a metaversului ar putea exacerba unele dintre problemele care afectează webul de astăzi, de la dezinformare până la hărţuirea online. Unii utilizatori au raportat deja că au fost hărţuiţi sexual în versiunile timpurii ale metaversului.

Şi Mantegna a avertizat că, pe măsură ce tehnologia evoluează, dispozitivele folosite pentru a accesa metaversul ar putea la un moment dat să înceapă să monitorizeze informaţii sensibile cum ar fi activitatea cerebrală a utilizatorilor. Pentru a proteja astfel de date şi a preveni supravegherea la o scară fără precedent, guvernele şi autorităţile de reglementare trebuie să vină cu reguli pentru era metaversului, a spus ea. Primele eforturi sunt în curs de desfăşurare. Uniunea Europeană a anunţat o iniţiativă globală de reglementare pentru anul viitor. Dar Mantegna crede că guvernele trebuie să se grăbească pentru a evita greşelile internetului de astăzi – un web care, aşa cum a spus ea, „a fost conceput cu intenţii bune, dar cu o implementare proastă”.

„Nu vrem ca metaversul să devină o continuare greşită a internetului”, a spus ea. Pentru controlul viitorului internetului s-a dus deja o bătălie, între SUA şi Rusia. A fost câştigată de americani. Este vorba de alegerile pentru şefia agenţiei din cadrul ONU responsabilă cu ghidajul dezvoltării internetului global, Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor. Implicaţiile geopolitice sunt evidente. În contextul războiului din Ucraina, Rusia a vrut să demonstreze că există o alternativă la internetul global, construindu-şi un web propriu, izolat, uşor de cenzurat. Însă puterea internetului global şi spiritul inovativ al internauţilor ruşi s-au dovedit de neoprit, rusul de rând având în continuare acces la platformele de socializare occidentale şi la informaţiile din surse vestice.

CEO-ul de la Nvidia, Jensen Huang, nu se împotmoleşte în politică şi detalii legislative şi visează la un internet care cel mai simplu ar putea fi descris ca web 3D. Deşi combină elemente ale metaversului, este legat mai mult de implementarea AI ca interfaţă pentru următoarea generaţie de internet decât de emularea realităţii pe care o poţi găsi tot mai des pe noul web, scrie Tech News World. Un fel de Siri al Apple care umblă şi vorbeşte şi poate controla tehnologia din jur. Un asistent digital 3D. Că apare ca hologramă sau doar în spaţiul virtual, aceasta este o altă poveste. Cortana, din serialul SF Halo, este cel mai bun exemplu, dar asistentul digital poate avea orice alt chip, poate al unui erou de film. Şi ar fi bine să aibă un chip familiar pentru că va şti totul despre utilizator. Pentru cine nu ştie, Nvidia este unul din puţinii producători de plăci video din lume şi o referinţă în domeniu. Astfel de companii vor face realitatea 3D posibilă. Ca un rezumat, potrivit lui Huang, viitorul unui astfel de front end – numiţi-l browser de generaţie următoare – este un avatar din ce în ce mai fotorealist, care se bazează pe preferinţele şi interesele personale ale utilizatorului; unul care poate avea un anumit caracter atunci când este nevoie; şi unul care va oferi alegeri mai bine ţintite şi o experienţă web mult mai personalizată. Dar, până la urmă, vom putea cultiva roşii în metavers? Se pare că acest lucru este deja posibil. Roşii frumoase, bine crescute, dar virtuale. În lumea reală, deocamdată, agricultura de interior foloseşte acest gen de tehnologie şi îi găseşte tot mai multe utilizări. În acest segment, prin realitatea augmentată sunt digitizate şi monitorizate fiziologia culturilor, procesele de creştere şi datele aferente. Totul, de la instruire şi până la experienţa clientului, va fi înglobat pe piaţa în creştere a alimentelor care sunt produse în interior. Poate nu foarte departe în viitor clientul îşi va pune ochelarii 3D  şi va vizita online sera înţesată de senzori a fermierului preferat pentru a-şi alege direct de pe lujer roşiile care-i plac pentru a le primi prin curier.

CEO-ul de la Nvidia, Jensen Huang, nu se împotmoleşte în politică şi detalii legislative şi visează la un internet care, cel mai simplu ar putea fi descris ca Web 3D. Deşi combină elemente ale Metaversului, este legat mai mult de implementarea AI ca interfaţă pentru următoarea generaţie de internet decât de emularea realităţii pe care o poţi găsi tot mai des pe noul web, scrie Tech News World. Un fel de Siri al Apple care umblă şi vorbeşte şi poate controla tehnologia din jur.