Cum să îţi creezi un brand de software. La 24 de ani a pornit compania, iar în zece ani a ajuns la venituri de 2,4 milioane de euro
Marius Ciupercă nu a respectat dorinţa familiei sale de a se face ofiţer şi şi-a propus, încă din facultate, să construiască un brand. La 24 de ani, a creat propria companie în IT, ce a ajuns după un deceniu la venituri de peste 10 milioane de lei şi peste 30 de angajaţi.
„Noi suntem o firmă de IT, care activează în domeniul sănătăţii: două domenii care au rezistat bine crizei, ce ai putea să îţi doreşti mai mult?“, îşi descrie pozitiv afacerea Marius Ciupercă, directorul general al companiei de software pentru domeniul sănătăţii Setrio Soft.
Înfiinţată în 2004, compania a înregistrat creşteri constante şi a ajuns anul trecut la afaceri de 10,7 milioane de lei (cca 2,4 milioane de euro) şi profit operaţional de 500.000 de euro, marja înregistrată fiind de 25%. Ciupercă spune că programatorii lor au ajuns să livreze aproximativ 2.000 de ore de programare pentru industria de sănătate din România şi că există în continuare potenţial de creştere. În prezent, jumătate din veniturile firmei Setrio Soft sunt aduse de comercializarea de produse software pentru farmacii, pentru medici (25%) şi distribuitori din domeniul farma; un procent mic din venituri este realizat de instalarea echipamentelor hardware şi alte servicii integrate ale firmei.
Pentru fiecare domeniu menţionat, compania a dezvoltat câte un brand: BizPharma, de pildă, este un program dedicat lanţurilor de farmacii, ce are ca scop eficientizarea activităţilor acestora prin centralizarea informaţiilor deţinute, în vederea dezvoltării afacerii; compania are în portofoliu şi alte soluţii, cum ar fi BizMedica pentru medici, BizDepozit pentru depozite de medicamente, BizMobile pentru echipele de vânzări şi distribuţie ale depozitelor. Potrivit lui Ciupercă, preţul mediu al implementării unui astfel de software este de 1.000 de euro pentru fiecare farmacie şi 200 de euro pentru fiecare medic. Compania a ajuns în prezent la un portofoliu de clienţi format din 80 de lanţuri de farmacii şi circa 1.800 de medici (majoritatea medici de familie).
Antreprenorul s-a născut în Brăila şi descrie amuzat cum bunicii săi visau să îl facă ofiţer de armată; idee de care a fugit însă după o discuţie cu un prieten care i-a descris pregătirea pentru Academia Militară: „Te trezeşti dimineaţa la 6, îţi pui masca de gaz şi faci genoflexiuni“. Astfel, după ce a absolvit liceul de matematică-informatică, s-a înscris la studii în cadrul Facultăţii de Cibernetică. Perioada studiilor a coincis şi cu o serie de experienţe profesionale inedite: „Primul job pe care l-am avut a fost să lipesc timbre; câte timbre lipeam, atâţia bani primeam“, descrie el prima sa experienţă profesională, în care era plătit la normă şi de unde a şi promovat apoi în funcţia de operator calculator (introducea informaţii într-o bază de date). Tot în perioada studenţiei s-a angajat ca ajutor de ospătar, iar ulterior a devenit ospătar.
Următorul job a fost cel de operator xerox şi îşi aminteşte cum acolo „se lucra zi-lumină“ în perioada examenelor. A intrat în zona antreprenorială cu un magazin aflat în căminul în care stătea, în zona Agronomiei din Capitală, oportunitate pe care a sesizat-o fiindcă la vremea aceea nu existau magazine la toate colţurile de stradă. „Aveam un magazin la etajul 1 în care vindeam ţigări, pâine, bere, sucuri; căram berea cu sacoşa de la un depozit din Crângaşi.“ Toate aceste experienţe le-a parcurs până la absolvirea facultăţii. După ce a terminat Cibernetica, „am zis hai să mă apuc şi eu să programez.“ Prima oportunitate de acest fel a venit de la distribuitorul de produse farmaceutice Farmexpert în 2002; avea 23 de ani, perioadă în care lanţul de farmacii nu era aproape de locul doi deţinut astăzi în piaţa distribuţiei de medicamente.
Ciupercă îşi aminteşte că avea un salariu de 150 de dolari şi că în primele două luni de la angajare nu înţelegea de ce nu primise nimic de programat, deşi se angajase în această funcţie. „Mă jucam, nu făceam nimic, iar după o lună-două am zis dacă vor angaja un şef pe IT, va realiza că ei nu fac nimic şi că lucrurile merg de la sine.“ Fiind ultimul venit, era pasibil de a fi dat afară şi, ca să evite concedierea, a propus din proprie iniţiativă câteva soluţii de programare directorului economic al firmei, astfel încât să eficientizeze munca din departamentul de contabilitate.
Acestea au avut succes, iar ulterior a primit solicitări pentru dezvoltare de soluţii din partea reprezentanţilor tuturor departamentelor firmei. „Am dobândit astfel cunoştinţe din toate departamentele, ce m-au învăţat să conduc o firmă.“ După aproximativ doi ani, Eugen Banciu, directorul de atunci al Farmexpert (şi preşedintele consiliului de administraţie al lanţului de farmacii Dona în prezent), a decis să angajeze un director de IT, cursă în care s-a înscris şi el. A câştigat concursul şi îşi aminteşte cum în urma promovării salariul i-a crescut atunci la circa 500 de dolari.
După un an în această funcţie, în care a realizat un plan de organizare a departamentului, dar şi alte programe software pentru eficientizarea operaţiunilor lanţului de farmacii, a luat decizia să plece din companie. „Trebuia să fac mereu ceva nou, nu pot să stau într-un singur loc şi să mă concentrez să fac acelaşi lucru toată viaţa.“ I-a descris intenţia sa lui Eugen Banciu şi a hotărât să facă propria firmă de software, la 24 de ani. Primul client a fost chiar Farmexpert, în urma unei înţelegeri cu fondatorul lanţului de farmacii prin care aceştia au externalizat serviciile de IT ale companiei către firma sa. Astfel, cei şapte angajaţi ai Setrio Soft creau softurile pentru Farmexpert, iar în paralel, în timpul rămas, lucrau la dezvoltarea primelor aplicaţii cu care să se adreseze industriei.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro