YouTube, Second Life, MySpace, Facebook sau Slide sunt cateva dintre putinele exemple de povesti de succes din lumea internetului dupa crahul dotcom de la inceputul anilor 2000. Modelul denumit web 2.0, bazat pe interactiunea in spatiul virtual a utilizatorilor care isi publica propriile articole, poze sau filme, a generat zeci de mii de afaceri online, dar nu multe dintre ele au reusit.

Desi companiile online de astazi sunt cele care au format fenomenul web 2.0 si au contribuit la schimbarea comportamentului oamenilor in ce priveste internetul, castigurile multora dintre ele au ramas sub nivelul asteptarilor. In cazul retelelor sociale, simbolul prin excelenta al epocii actuale a internetului, nu multe companii se pot lauda cu venituri de genul celor inregistrate de MySpace, reteaua sociala a News Corp., care a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape un miliard de dolari (630 de milioane de euro).

Reteaua LiveJournal, infiintata in 1999 de un pusti de 19 ani, Brad Fitzpatrick, ca un mod de a tine legatura cu prietenii lui, a ajuns acum la 15 milioane si jumatate de utilizatori si a trecut prin mai multe tranzactii de vanzare, nici una dintre companiile care au deti¬nut-o nereusind sa faca insa profit de pe urma ei. In martie, noul proprietar, firma SUP, a decis sa nu mai permita crearea de conturi noi gratuite fara publicitate afisata pe site-uri, ceea ce a provocat protestele unei parti dintre utilizatori, obisnuiti cu vechea cultura anti-publicitate a LiveJournal.

Internetul 2.0 poate sustine foarte usor infiintarea unei companii noi, mai ales ca in prima faza o astfel de afacere nu necesita un capital de pornire prea mare, insa problemele apar abia mai tarziu. “Cu cat este mai usor sa intri pe o anumita piata, cu atat vor fi mai multe posibilitati de esec. Antreprenorii nu sunt in general pregatiti sa intampine greutatile, tocmai fiindca potentialul pare nelimitat”, explica Nina Saberi, partener in cadrul Castile

Ventures. Sa luam ca exemplu piata widget-urilor, mici aplicatii software dedicate blogurilor si retelelor sociale, mai exact ferestre care pot fi plasate intr-o pagina de internet si care actualizeaza permanent diverse informatii disponibile online, cum ar fi prognoza meteo pentru diverse orase, ora exacta pe glob, liste cu ultimele melodii ascultate de proprietarul site-ului sau chiar continutul unor bloguri intregi. Aceste aplicatii au devenit populare aproape peste noapte, motivand reteaua sociala Facebook sa permita oricarei companii producatoare de soft sau programator independent sa creeze widgeturi pentru platforma ei.

Multi antreprenori au privit widget-urile ca o oportunitate de afaceri, crezand ca pentru a castiga din acest segment este suficient sa creeze aplicatii interesante. N-a fost asa. Piata widget-urilor nu a luat insa amploare, producatorii americani de astfel de aplicatii software inregistrand anul trecut venituri de numai 25 mil. euro, potrivit calculelor lui Will Price, directorul executiv al Widgetbox, un catalog online de widget-uri. “Nu pot spune cu convingere ca exista companii producatoare de widget-uri care au gasit un model de business sustenabil”, este de parere Mitchell Kertzman, partener in cadrul fondului de investitii Hummer Winblad.

Singurul exemplu care a spart tiparele si s-a diferentiat pe piata widget-urilor este Slide, compania lui Max Levchin, unul dintre fondatorii afacerii PayPal, care a fost vanduta catre eBay in 2002 pentru mai mult de un miliard de euro. Levchin recunoaste cu modestie ca doar doua-trei companii au reusit sa genereze venituri care se apropie de 10 milioane de dolari (aproximativ 6,3 mld. euro) sau il depasesc. Cat despre celelalte companii, “exista cazuri cand antreprenorii au reusit sa castige suficient cat sa renunte la slujba pe care o aveau inainte si sa sustina cheltuielile noii afaceri, dar majoritatea au ramas la stadiul de afaceri mici”, spune Howard Hartenbaum, partener in cadrul fondului de investitii August Capital.

Problema celor mai multe dintre companiile web 2.0 este faptul ca nu au descoperit un model de business viabil, prin care sa se diferentieze si sa ajunga profitabile. “Castigatorii erei web 2.0 par sa fi fost deja desemnati, iar utilizatorii incep sa creada ca aceste companii au un avantaj covarsitor asupra pietei”, sustine Mike Maples, care a investit in site-ul de microblogging Twitter si in agregatorul de informatii Digg. In aceste conditii, spune Maples, competitorii incearca sa castige utilizatori lasand aspectul veniturilor in plan secund, strategie care, desi a ajutat o parte din companiile care au depasit crahul dotcom din anii 2000, i-a afectat pe foarte multi din cei ce au crezut ca banii vor veni automat odata cu traficul.

Perspectivele actuale ale pietei online nu au afectat insa investitiile si achizitiile de companii web 2.0 care par, in ochii fondurilor de investitii, sa aiba potential de crestere. “Multe companii au fost evaluate la sume fantastice pe baza acestor finantari, desi veniturile lor anuale sunt departe de aceasta valoare”, observa Mitchell Kertzman de la Hummer Winblad. Investitiile vor continua sa creasca anual cu aproximativ 43% in urmatorii cinci ani, estimeaza un studiu realizat de compania de cercetare de piata Forrester Research, ceea ce inseamna ca in 2013, investitiile realizate la nivel mondial in companii web 2.0 ar ajunge la aproape 5 miliarde de dolari (3,1 miliarde de euro). Pe termen scurt insa, investitiile in companii online din SUA in primul trimestru al acestui an au fost de 1,3 miliarde de dolari (0,82 miliarde de euro), in scadere fata de 1,4 miliarde in ultimele trei luni din 2007, conform companiei de cercetare de piata PricewaterhouseCoopers.