De la un an la altul tehnologia evoluează, gadgeturile se schimbă, dar şi metodele de lucru sau de consum. Este  imperativ pentru companii să cunoască şi să se adapteze la cerinţele publicului.

Creşterea rolului inteligenţei artificiale atât în societate, cât şi la locul de muncă este principala tendinţă pe care a identificat-o Ericsson ConsumerLab pentru 2017; compania realizează un raport anual de tendinţe de consum pentru următorul an. Această tendinţă se va manifesta, în primul rând, prin faptul că 35% dintre utilizatorii avansaţi de internet vor un asistent virtual la birou, iar unul din patru utilizatori şi-ar dori şi un manager virtual.

Totuşi, utilizatorii sunt îngrijoraţi şi în privinţa faptului că roboţii inteligenţi i-ar putea înlocui la locul de muncă. Motivele nu par a fi nefondate având în vedere faptul că un studiu realizat de EY arată că mai mult de jumătate din locurile de muncă actuale ar putea dispărea în următorii 3-5 ani, fiind înlocuite de sisteme automatizate şi roboţi.

Printre operaţiunile cele mai puternic influenţate de robotizare se numără managementul relaţiei cu clienţii (automatizare în proporţie de 34% din posturi), departamentele de resurse umane (39%), departamentele financiar-contabilitate (40%), relaţia cu furnizorii (40%) şi serviciile de front-office (55%). „Roboţii vor scuti angajaţii de procesele repetitive, consumatoare de timp, şi – în acelaşi timp – vor contribui la reducerea cheltuielilor operaţionale”, arată rezultatele studiului. De asemenea, firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar în 2015 companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. „Roboţii învaţă nu numai din limbajul nostru, dar şi de la noi, ajungând  în cele din urmă să fie antrenori inteligenţi pe baza a ceea ce au înţeles din comportamentul nostru”, se arată într-un raport despre tendinţele tehnologice din 2017 realizat de Samsung Design Europe şi Foresight Factory.

O altă tendinţă pentru anul acesta semnalată de Ericsson, care se leagă şi de punctul de mai sus, este implementarea maşinilor autonome. Aşadar posibilitatea să nu mai fie nevoie de şoferi în viitor va creşte considerabil. Unu din patru pietoni s-ar simţi mai în siguranţă când trec strada dacă ar şti că toate maşinile sunt autonome, iar aproape două treimi dintre ei (65%) ar prefera să şi deţină o astfel de maşină. Tesla are implementat un sistem de şofer autonom în maşinile sale aflate pe drumuri, automobilul Google a realizat mii de kilometri, iar Uber are în teste o flotă de taxiuri autonome. Un efect, poate mai puţin aşteptat, în urma implementării acestor automobile îl reprezintă amplificarea senzaţiei de rău de maşină. Astfel, trei din zece persoane cred că vor avea mai mare nevoie de pastile pentru a nu li se face rău şi una din trei persoane îşi doreşte pastile pentru a contracara răul de mişcare atunci când utilizează realitatea virtuală sau augmentată.

Internet of Things va accelera anul acesta datorită faptului că oamenii folosesc din ce în ce mai des aplicaţii automate, iar acest lucru încurajează adopţia IoT. Mai mult, doi din cinci utilizatori cred că smartphone-urile le vor învăţa obiceiurile şi vor efectua activităţi pentru ei în mod automat. 

Realitatea virtuală va fi şi mai aproape de utilizatori; aproape patru din cinci utilizatori de realitate virtuală consideră că, în doar trei ani, VR nu va mai putea fi diferenţiată de realitate. Jumătate din respondenţi sunt deja interesaţi de mănuşi sau încălţăminte care să le permită să interacţioneze cu obiecte virtuale. Mai mulţi producători au lansat deja produse hardware (căşti, în principal) pentru această nouă tehnologie. Însă, cel mai probabil, 2017 nu va reprezenta anul în care această tehnologie să intre în consumul zilnic, cel mai recent termen vehiculat de experţi fiind 2018. „Sunt de părere că ceea ce noi numim realitate devine o noţiune din ce în ce mai personală şi subiectivă”, spune Michael Bjorn, head of research, Ericsson ConsumerLab, reflectând asupra creşterii popularităţii realităţii virtuale. „Consumatorii nu doar că se înconjoară cu oameni asemănători lor pe reţelele de socializare, dar au început să personalizeze modul în care experimentează lumea, cu ajutorul realităţii augmentate şi virtuale.”

Şi realitatea augumentată este prevăzută să avanseze în acest an; mai bine de jumătate din oameni doresc să folosească ochelari pentru realitate augmentată pentru a ilumina spaţii întunecate sau pentru a se feri de pericole. Mai mult de una din trei persoane ar vrea să editeze elemente care le displac din mediul înconjurător. „Experienţele de «mixed reality», ce îmbină realitatea virtuală şi pe cea augmentată, ne vor ajuta să percepem mai intens divertismentul, călătoriile sau sportul”, se punctează în raportul Samsung.

Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente, şi pericolul ca acestea să fie exploatate creşte. Obiecte, precum frigiderul, care până acum nu erau smart sunt predispuse la a fi exploatate de oameni rău-voitori deoarece nu au sisteme de apărare prea complexe. În plus, oamenii de azi nu mai văd un loc sigur pentru datele lor intime, mai ales în urma atacurilor cibernetice recente, cel mai recent fiind cel de la finalul lui 2016, când peste un miliard de mailuri Yahoo au fost compromise. Aşadar, potrivit raportului Ericsson, doi din cinci utilizatori avansaţi de internet vor să folosească doar servicii criptate, dar părerile sunt împărţite. Aproape jumătate dintre aceştia ar vrea să aibă parte de un nivel rezonabil de siguranţă în toate serviciile pe care le folosesc, iar mai mult de una din trei persoane consideră că nu mai există siguranţa intimităţii în mediul digital.

Însă aici nu este vorba doar de siguranţa digitală, ci şi de cea fizică, astfel că acum se discută de paradoxul dispozitivelor de siguranţă inteligente. Mai mult de jumătate din utilizatori folosesc deja alarme de urgenţă, localizare sau alerte pe telefoane inteligente. Dintre cei care susţin că smartphone-ul îi face să se simtă mai în siguranţă, trei din cinci afirmă că îşi asumă mai multe riscuri deoarece se bazează pe telefonul lor.

Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions. Este de aşteptat ca oamenii să îşi transforme reţelele de socializare în „silozuri”, unde pot avea acces la informaţii, entertainment, fără a fi nevoiţi să mai viziteze alte surse. „Vom vedea creşterea familiilor conectate la reţea, folosind tehnologia pentru  învingerea  provocărilor emoţionale, financiare, chiar şi fizice”, conform Samsung.

Una din trei persoane afirmă că reţelele de socializare sunt principalele surse de ştiri, iar una din patru susţine că pune mai multă valoare pe opiniile contactelor lor decât pe opiniile politicienilor. Aici intervine şi pericolul „bulei”, după cum este denumit în media acest fenomen, în care un individ este expus doar la informaţiile cu care rezonează şi nu vede dincolo de bariera impusă. Un exemplu edificator este legat de ştirile false ce s-au răspândit în social media anti-Hillary Clinton şi pro-Trump, în perioada alegerilor din SUA. Cei care au răspândit informaţia erau atât de setaţi împotriva candidatului democrat şi înconjuraţi doar de informaţii anti-Clinton, încât nici măcar nu şi-au pus problema ca acele ştiri să fie false.

Este evident că toate aceste tendinţe prezentate în acest articol vor influenţa felul în care vom trăi anul acesta, dar care pot avea impact şi dincolo de 2017.