Proiectul Galileo are scopul de a scoate Europa, incepand din 2008, din "vasalitatea stiintifico-tehnologica" in care se afla in privinta sistemului global de localizare

Monopolul american in domeniul serviciilor de localizare pare a se apropia de sfarsit. Dar, in conditiile in care miza sunt miliarde de clienti, sistemul propus de europeni da nastere unui adevarat razboi al opiniilor. Unul care nu se mai duce nici pe pamant american, nici european, ci la mii de kilometri in spatiu. 

Sistemul global de localizare cunoscut sub numele de Global Positioning System (GPS) a fost dezvoltat de armata americana in colaborare cu NASA si consta intr-o constelatie de sateliti artificiali care folosesc undele radio pentru a localiza orice punct fix sau mobil pe suprafata terestra, indiferent de conditiile meteorologice si aproape indiferent de relieful zonei tinta.

Desi tehnologia a devenit comerciala de multi ani, nu s-a uitat nici o secunda ca scopul ei initial a fost controlul si precizia in sectorul militar. Temerea majora a celorlalte natiuni, dependente deocamdata in totalitate de Statele Unite pentru astfel de servicii, este ca americanii ar putea bloca, dupa bunul plac, accesul la reteaua GPS a anumitor tari in anumite momente. 

Reactia statelor europene nu putea sa intarzie mult, in aceste conditii. Si de unde putea ea sa apara mai bine decat din partea natiunii considerata "cea mai anti-americana" din randul aliatilor SUA? 

Presedintele Frantei, Jaques Chirac, a sustinut ca Europa are nevoie de un sistem propriu de localizare globala prin sateliti pentru a evita situatia de "vasalitate stiintifico-tehnologica si ulterior economica" fata de Statele Unite. Asa s-a nascut ideea sistemului alternativ Galileo. Acesta consta dintr-o constelatie de de sateliti artificiali plasati pe orbite la circa 24.000 de kilometri - distanta in linie dreapta de la Bucuresti la Tokio, dar pe verticala. 

Galileo va costa peste trei miliarde de euro si urmeaza sa devina functional in 2008. Avantajul sau concurential fata de sistemul american GPS este acuratetea localizarii. GPS ofera astazi o eroare de circa 30-40 de metri, in timp ce Galileo isi propune sa rafineze localizarea la o marja de pana la un metru.

Beneficiile decurg din aplicatiile posibile ale acestui sistem, in diferite domenii. Ghidarea zborurilor civile si militare se va putea face in intreg spatiul aerian si nu doar in limitele marilor culoare aeriene, ca pana acum. Persoanele cu handicap vizual vor putea avea un instrument util pentru deplasarea prin oras. Corporatiile ale caror procese tehnologice impun un nivel sporit de securitate isi vor putea supraveghea angajatii cu precizie. Statele Unite nu par, insa, dispuse sa accepte concurenta pentru sistemul GPS.  Intr-o incercare de a intarzia, macar, planurile europenilor, adjunctul secretarului american al apararii, Paul Wolfowitz, a trimis tuturor membrilor UE o scrisoare, atragand atentia asupra problemelor de securitate. 

Galileo urmeaza sa functioneze ca o companie comerciala gigantica, de la care se asteapta venituri de 40 de miliarde de euro intr-un orizont de patru ani. In goana dupa contracte si incasari, aspectele legate de securitate ar fi plasate pe planul doi, argumenta Wolfowitz in scrisoare. In aceste conditii, Galileo ar putea deveni vulnerabil in fata organizatiilor teroriste, care urmaresc sa aiba acces la servicii de localizare. 

In al doilea rand, americanii au incercat sa acrediteze ideea ca sistemul Galileo ar putea bruia semnalele satelitilor GPS, care graviteaza pe o orbita mai inalta decat cei ai sistemului european. La un moment dat, se parea ca insistentele "fratelui mai mare" american si-au facut efectul si ca Galileo urma sa devina istorie inainte de a se naste.  Salvarea a venit din partea Chinei. De indata ce aceasta a anuntat ca se implica financiar si tehnologic in proiect, cu o investitie de circa 200 de milioane de euro, Galileo a devenit o certitudine. Trecand peste contributia financiara importanta, masa uriasa de clienti potentiali chinezi nu putea fi ignorata. 

Europa, China si India ar urma sa reprezinte o piata potentiala de circa trei miliarde de oameni. Din punct de vedere al valorii tranzactiilor comerciale, aceasta piata ar fi egala cu cea pe care o controleza Statele Unite, in exclusivitate, in prezent.

Opozantii americani ai proiectului Galileo sustin ca initiativa nu este decat o componenta a politicii resentimentare a Europei Occidentale fata de initiativele administratiei Bush. Intr-un context mai larg, Galileo pare sa marcheze, in opinia unui segment al opiniei publice americane, momentul de turnura al despartirii strategice dintre SUA si Europa.  Tot la initiativa francezilor, Uniunea Europeana urmeaza sa aiba propria forta armata (Forta de Reactie Rapida), gandita ca sustinere pentru fortele NATO. In eventualitatea in care Galileo si GPS se vor concura, cele doua forte armate nu vor mai folosi, totusi, aceeasi platforma.

Ceea ce in lumea larga apare drept o confruntare comerciala cu iz geo-politic, pentru Romania este o noutate neasimilata inca de piata. La noi, armata si politia folosesc de multi ani servicii de GPS, insa la un nivel tehnologic care necesita specialisti bine instruiti pentru a opera sistemul.

Din punct de vedere comercial, aceasta reprezinta o limitare importanta. Pentru companii sau utilizatorii individuali, un serviciu care necesita cunostinte tehnice atat de aprofundate nu e prea interesant. 

Acum patru ani, Politia romana a lansat unul dintre primele servicii de GPS de pe piata locala. Contra unei taxe anuale de cateva sute de dolari, detinatorii de autoturisme de lux isi puteau inscrie masina in programul de supraveghere prin GPS. 

Anul trecut SecuriIT Force, o companie de servicii de securitate din cadrul holdingului Tiriac, a lansat un sistem de monitorizare prin GPS pentru transporturi de valori.  Dezvoltarea propriu-zisa a pietei de servicii de GPS este impiedicata si de lipsa hartilor digitale. Pentru aplicatii dedicate consumatorilor ar fi nevoie de o munca uriasa de cartografiere digitala. In acest moment, insa, din punct de vedere economic motivatiile nu par suficiente. 

In lipsa unei harti digitale de buna calitate, cu optiuni de marire si micsorare (zoom-in, zoom-out), este foarte dificil pentru utilizatorul mediu sa citeasca traseul parcurs pe un dispozitiv dotat cu GPS. Un organizer personal (PDA) care are inclus un modul de receptie GPS costa circa 500 de euro si poate deveni un copilot de nadejde pentru oamenii de afaceri. 

Un operator local care ar putea sa forteze maturizarea pietei de servicii GPS in Romania este Telemobil. Platforma sa de telefonie mobila CDMA a fost integrata de curand cu GPS-ul in chip-urile Qualcomm care stau la baza unor telefoane de generatia a treia. Pentru a putea fi folosite in Romania, aceste telefoane trebuie adaptate pentru frecventa CDMA de aici, cu totul alta decat cea din America de Nord si Japonia. Daca acest lucru se va intampla, romanii ar putea beneficia de o serie de servicii, precum supravegherea la distanta a copiilor, ghid interactiv de restaurante, baruri si atractii turistice. 

Serviciile de localizare prin GPS se pot combina cu tehnologia prin care pozitia unui telefon mobil poate fi determinata cu ajutorul statiilor de baza GSM. Localizarea geografica a utilizatorilor da in principiu posibilitatea furnizorilor de telefonie mobila sa transforme telefonul mobil intr-un canal de reclama, cu acordul utilizatorilor.