„Un sfat de profesionist: dacă eşti la un eveniment pentru socializare şi vrei să afli cât de pasionaţi de cripto sunt interlocutorii voştri, întreabă ce înseamnă pentru ei datele următoare: 28 noiembrie 2012, 9 iulie 2016 şi 11 mai 2020”, recomandă Emil Urmanshin, director Cripto & New Bets şi partener Revolut. Ce reprezintă aceste date, cum au impactat evoluţia industriei cripto şi ce alt eveniment major urmează să încingă spiritele investitorilor în Bitcoin de pe întreaga planetă?

Un sfat de profesionist: dacă eşti la un eveniment pentru socializare şi vrei să afli cât de pasionaţi de cripto sunt interlocutorii voştri, întreabă ce înseamnă pentru ei datele următoare: 28 noiembrie 2012, 9 iulie 2016 şi 11 mai 2020. Dacă se uită la tine în gol şi încep să se îndepărteze de tine sau menţionează vag ceva despre ziua de naştere a pisicii lor, probabil că nu sunt atât de interesaţi de cripto.

Dar dacă ochii li se luminează, un zâmbet apare pe faţă şi încep să vă povestească entuziasmaţi despre evenimente de înjumătăţire, recompense pentru minerit, HODLing, ATH (preţul maxim istoric atins de o criptomonedă după listare) şi geniul lui Satoshi, vei şti că ai găsit un pasionat. «Bitcoiner». Pentru că acestea sunt datele la care s-au realizat anterioarele «înjumătăţiri ale Bitcoin»”, spune Emil Urmanshin, director Cripto & New Bets şi partener Revolut. Potrivit lui, evenimentul de înjumătăţire este unul dintre cele mai importante momente din calendarul Bitcoin. Se întâmplă la fiecare 4 ani şi din punct de vedere istoric a precedat fiecare cursă în forţă (bull run) a Bitcoin din istoria acestei criptomonede, următorul eveniment de înjumătăţire urmând să aibă loc în luna aprilie a acestui an.

Tranzacţii, blocuri, recompense în bloc şi mineri

Pentru a înţelege ce este înjumătăţirea şi de ce contează, Urmanshin subliniază că e nevoie să ne uităm cu atenţie la ecosistemul Bitcoin: tranzacţii, blocuri, recompense în bloc şi mineri. Trimiterea de Bitcoin către o altă adresă din blockchain reprezintă o tranzacţie, explică Urmanshin. Când trimiţi pentru prima dată o tranzacţie, aceasta este neconfirmată de reţeaua Bitcoin, adică tranzacţia este în aşteptare. Pentru ca aceasta să se finalizeze, trebuie adăugată la un grup de alte tranzacţii în aşteptare de la alţi utilizatori Bitcoin şi întregul grup trebuie să fie confirmat împreună. „Acest grup de tranzacţii este cunoscut sub numele de bloc, iar blocurile sunt confirmate la aproximativ fiecare 10 minute.” Tranzacţiile în blocuri, adaugă el, sunt confirmate odată ce blocul a fost adăugat în blockchain (care este practic un lanţ înregistrat al tuturor blocurilor confirmate anterior). „Procesul de adăugare a unui bloc la blockchain este cunoscut sub numele de minerit şi implică un miner care rezolvă un puzzle complex mai rapid decât toţi ceilalţi mineri. În termeni simpli, când un miner Bitcoin rezolvă cu succes acest puzzle, extrage efectiv blocul, acesta este adăugat la blockchain, iar tranzacţiile din bloc sunt acum confirmate. Minerul primeşte Bitcoin drept recompensă pentru că şi-a „cheltuit” energia (puterea electrică) pentru a rezolva puzzle-ul şi pentru că a adăugat noul bloc de tranzacţii confirmate la blockchain. Acesta este modul în care toţi minerii sunt stimulaţi să continue mineritul.”

Cât despre ce este acest puzzle misterios pe care minerii încearcă să-l rezolve, directorul Cripto & New Bets explică că, mai exact, minerii trebuie să găsească o funcţie hash SHA256 din blocul curent pe care să o combine cu un număr ales la întâmplare. Ei continuă să aplice funcţii hash la bloc cu alte numere alese la întâmplare până când ajung la un bloc şi o combinaţie de cifre care produc un „hash output” – un hash care începe cu un anumit număr de zerouri. „Seamănă puţin cu un sudoku gigant: este dificil de rezolvat, dar odată ce soluţia a fost găsită, aceasta poate fi foarte uşor verificată. Imediat ce un miner a rezolvat problema îi anunţă pe ceilalţi mineri care pot foarte rapid să verifice soluţia propusă. Dacă blocul verificat este acceptat, minerul care a propus soluţia va primi Bitcoin ca recompensă pentru că a «săpat» blocul respectiv.”

„Apocalipsa” Bitcoin

În ceea ce priveşte evenimentul de înjumătăţire, acesta, susţine Urmanshin, este unul dintre lucrurile care contribuie la deficitul Bitcoin ca activ: recompensa pentru extragerea cu succes a unui bloc este în prezent de 6,25 Bitcoin, cu menţiunea că la fiecare 4 ani această recompensă se înjumătăţeşte. De aici şi denumirea evenimentului – evenimentul de înjumătăţire. „La un moment dat în luna aprilie a acestui an, recompensa de bloc va fi redusă la jumătate la 3,125 Bitcoin, ceea ce înseamnă că din acest moment, minerii vor primi doar jumătate din suma pe care o foloseau în schimbul minării unui bloc. Aceasta înseamnă că, într-un bloc nou, cantitatea de Bitcoin nou creată este înjumătăţită, reducând efectiv oferta de noi criptomonede Bitcoin în reţea, de la acea dată.”

Aşadar, oferta de noi criptomonede Bitcoin se reduce la jumătate la fiecare patru ani, reiterează el. Mai precis, oferta se înjumătăţeşte după fiecare 210.000 de blocuri şi, deoarece un bloc este exploatat la fiecare 10 minute, conduce la o înjumătăţire la fiecare 4 ani, cu aproximaţie. „Acest lucru va continua până undeva în jurul anului 2140, când nu va mai putea fi creat niciun nou Bitcoin.” La acel moment, spune specialistul,

21 de milioane de Bitcoin vor fi disponibile în piaţă, asta însemnând că, în timp, Bitcoin devine mai rar, deoarece oferta nu va mai putea fi niciodată extinsă. „Acesta este un proces opus celui întâlnit pentru monedele naţionale (şi, de asemenea, în cazul altor criptomonede) a căror ofertă poate fi crescută în mod constant, ceea ce poate avea efecte inflaţioniste.”

Conform spuselor sale, adesea, inflaţia este cauzată de programele băncilor centrale şi guvernamentale de tipărire a banilor, care au ca efect devalorizarea monedelor naţionale şi, prin urmare, reducerea valorii economiilor tuturor. „Într-o perioadă în care guvernele şi băncile centrale ale multor naţiuni au implementat programe semnificative de tipărire de bani pentru perioade lungi de timp (pentru a combate efectele economice ale crizei din 2008 şi, mai recent, impactul COVID-19), Bitcoin a devenit un activ atractiv pentru investitori şi comercianţi care caută active alternative pentru a-şi proteja fondurile de aceste efecte inflaţioniste.”

Ce s-a întâmplat la anterioarele înjumătăţiri?

Cât despre ce s-a întâmplat la înjumătăţirile anterioare, Urmanshin întreabă: „Ce se întâmplă atunci când reduceţi oferta unui activ deja limitat şi pentru care, în acelaşi timp, cererea creşte? În teorie, te-ai aştepta ca preţul activului să crească: Economie 101. Această teorie a fost testată la primul eveniment de înjumătăţire din 2012. S-a dovedit a fi un moment pozitiv pentru Bitcoin, preţurile crescând semnificativ în următoarele 12-18 luni.” La următorul eveniment de înjumătăţire din 2016, povesteşte el, preţul Bitcoin era de aproximativ 650 de dolari la acea vreme. După înjumătăţire, Bitcoin a înregistrat o creştere fulgerătoare până la un maxim istoric de aproximativ 19.500 de dolari, în 2017, înainte de a scădea până la aproximativ 3.000 de dolari în 2018.

Iar la evenimentul de înjumătăţire din 2020, preţul Bitcoin a fost de aproximativ 8.500 de dolari. După înjumătăţire, Bitcoin a trecut din nou treptat într-o altă perioadă semnificativă, atingând un nou nivel record, de aproximativ 69.000 de dolari înainte de a scădea până la aproximativ 16.800 de dolari în 2022.

Ce aduce ediţia 2024

O altă întrebare care se ridică natural este „La ce ne putem aştepta de la acest eveniment de înjumătăţire?”. În această privinţă, Urmanshin spune că, în mod realist, nimeni nu ştie cu adevărat, dar mulţi analişti bănuiesc că preţul Bitcoin ar putea creşte din nou datorită recompensei reduse, a ofertei mai mici şi a cererii în creştere asupra economiei generale a ecosistemului. Cu toate acestea, orice se poate întâmpla şi nimic nu e garantat.

Iar legat de impactul acestui eveniment asupra celorlalte criptomonede, deşi evenimentul de înjumătăţire din aprilie este un eveniment specific Bitcoin, din punct de vedere istoric, preţul Bitcoin ulterior a avut un impact şi asupra industriei blockchain în ansamblu, punctează el. „Atunci când interesul publicului pentru Bitcoin creşte (de multe ori ca urmare a articolelor de presă despre volatilitatea criptomonedei sau evoluţia preţurilor), aceasta se reflectă şi în intensificarea interesului publicului pentru alte criptomonede. Aceasta atrage o variaţie a valorilor altor criptomonede. Şi tendinţa este evidentă mai ales pe piaţa bull pentru Bitcoin (perioada când preţul Bitcoin creşte într-un interval de timp mai lung) şi pe piaţa bear (când preţul Bitcoin scade pe o perioadă lungă de timp), unde alte criptomonede cresc şi scad în strânsă corelaţie cu evoluţia Bitcoin. Vom vedea în curând ce se va întâmpla de această înjumătăţire, dar mai bine renunţă la a verifica zilnic preţurile ca un maniac şi revino la începutul anului 2025!”   

Impactul ultimelor două evenimente de înjumătăţire asupra Bitcoin

2016      

650 de dolari înainte de halving

2017      

~19.500 de dolari după halving

2020      

8.500 înainte de halving

2021        

~69.000 după halving