Consolele de jocuri produse de Sony, Microsoft sau Nintendo fac si lucruri foarte serioase, nu doar ofera divertisment celor care le utilizeaza: ajuta la gasirea unui leac pentru cancer, Alzheimer sau Parkinson. Conform teoriei de acum patru ani a unui medic, cum ca la originea acestor boli ar sta formarea gresita a unor proteine in organism, cu ajutorul calculelor s-ar putea observa care sunt mutatiile periculoase si cum pot fi ele corectate. Avand un model geometric al felului cum reactioneaza proteinele, compusi medicamentosi pot fi testati rand pe rand pentru a observa care dintre ei au sanse mai mari in lupta maladiilor. Doar ca, in loc de nenumarate si costisitoare teste de laborator, cei de la Universitatea Stanford din Statele Unite au venit cu ideea utilizarii unor modele simulate de computer. A unor infinitati de modele simulate.

In acest scop nu au recurs la ajutorul vreunui supercalculator, unul din acele echipamente compuse din mii de procesoare intr-o carcasa, care ocupa cateva camere si consuma tot atat de multa electricitate ca un cartier intreg. Au preferat puterea de procesare nefolosita de milioane de persoane conectate la Internet. Folding@home, numele dat proiectului Stanford, presupune instalarea unui mic program pe calculatoarele unor voluntari, calculatoare care aloca o parte a puterii procesorului pentru rularea calculelor de modele geometrice ale reactiei proteinelor la compusi chimici. Inca nu s-a ajuns la vreun succes notabil, dar daca exista un leac, aceasta este una dintre variantele cele mai probabile de gasire a lui. Vijay Pande, unul dintre medicii de la Stanford, spune ca rezultatele de pana acum sunt promitatoare: "Am ajuns in punctul in care companiile farmaceutice incep sa fie interesate".

Principiul de impartire a nevoii de putere de procesare intre mai multe calculatoare a fost aplicat de companiile care au introdus tehnologia virtualizarii. Cu software-ul de virtualizare si cu hardware pe masura se poate imparti orice sarcina, fie ea de procesare sau de stocare. De aici apar avantaje legate de costuri, eficienta si siguranta. Cea din urma, pentru ca un singur fisier, de exemplu, care contine informatii pretioase pentru companie, este impartit intre toate filialele din tara. O bresa in securitatea uneia dintre ele nu duce automat la pierderea de informatii, pentru ca acei cativa biti sunt de nefolosit fara restul fisierului.

VMware, o companie americana, a introdus la sfarsitul anilor ‘90 software pentru virtualizare pentru orice calculator. Acum, din ce in ce mai multe companii descopera ca pot face mai multe cu aceleasi calculatoare pe care le au, fara noi achizitii costisitoare. Servere care in mod obisnuit sunt dedicate unui singur proces nu vor avea in permanenta acelasi grad de solicitare si de aici rezulta putere neutilizata. Puterea neutilizata este preluata din mai multe calculatoare de catre software-ul de virtualizare si folosit pentru mai multe aplicatii. Se ajunge astfel in situatia in care un singur server este folosit pentru zeci de aplicatii simultan, alaturi de alte servere. Imediat dupa VMware, marii producatori de software sau hardware au lansat la randul lor solutii de virtualizare. Acum lista lor e completata de Hewlett-Packard, Microsoft, IBM, Sun Microsystems si Novell. Toti acestia au produsele disponibile si pentru companiile din Romania.

VMware este reprezentat in Romania de catre compania SmartData. Ionut Preda, development manager la Smart Data, spune ca a furnizat anul trecut solutii de virtualizare pentru Petrom si UPC, iar grupul RTC se afla in perioada de teste ale aplicatiilor. Cu toate acestea, Preda spune ca rezultatele sunt inca modeste: "Am avut cateva contracte mari pe virtualizare, dar aceasta tehnologie nu se raspandeste atat de repede pe cat ne asteptam". El spune ca, din testele facute, reducerile de costuri generate oscileaza intre 29% si 64% din economia activitatilor de intretinere si de achizitii ulterioare. "Solutiile de virtualizare sunt potrivite oricarui sector de activitate, dar preponderente sunt sectoarele care implica un grad ridicat de tehnologizare - financiar, telecom si utilitati", spune reprezentantul SmartData, adaugand ca pana acum cele mai interesate au fost filiale ale unor companii multinationale, care se aliniaza cu standardul intern.

Compania UPC a platit 80.000 de euro pe solutia de virtualizare pe platforma VMware si echipamente HP. Orice nou serviciu este dezvoltat si testat pe aceasta structura. "Atunci cand dorim ca un nou serviciu sa devina functional, folosind infrastructura virtuala diminuam timpul necesar, deoarece reducem din intervalul alocat achizitiei de hardware, nu mai trebuie sa instalam solutiile hardware in Datacenter si toate actiunile le facem dand un click din mouse", declara Adrian Ciocildau, IT infrastructure manager la UPC. Tot cu ajutorul virtualizarii, in Bucuresti serverele pot simula, la o scala mai mica, infrastructura IT care in realitate este prezenta in toata tara. "Testam toate schimbarile in mediul virtual, inainte de a le implementa in mediul real", afirma managerul UPC.

Poate cel mai mare si mai cunoscut beneficiar al acestei tehnologii este Google. Desi date exacte despre infrastructura informatica a companiei sunt tinute secrete, este sigur ca Google foloseste tehnologia virtualizarii. Campuri din apropierea unor centrale electrice au fost ocupate de cladiri Google care adapostesc mii de servere. In loc sa foloseasca un megacomputer, motorul de cautare se bazeaza pe PC-uri care se gasesc si in comert. De aceea, disponibilitatea serviciilor de la infiintare pana acum a fost aproape neintrerupta, iar cele cateva accidente au fost provocate in majoritate de pene de curent, nu de suprasolicitari ale infrastructurii hardware. Daca ar fi folosit un model clasic, un centru de date chiar si cu o putere de procesare mare, ar fi fost nevoiti sa faca adaugiri complexe si costisitoare pentru a face fata cresterii accelerate a utilizarii motorului de cautare. Folosind virtualizarea, e suficient sa adauge periodic cateva zeci de calculatoare obisnuite. In cazul in care unul dintre ele nu mai functioneaza, poate fi inlocuit in scurt timp cu un altul, fara a afecta activitatea curenta.

Marele avantaj este ca virtualizarea reduce costurile departamentelor de IT ale companiilor, din moment ce calculatoarele sunt folosite mai eficient. Si mai aduce un beneficiu important, libertatea de a alege orice producator de hardware. Dupa modelul clasic, odata achizitionat un echipament de calcul puternic, urmatorul va fi aproape obligatoriu de la acelasi producator, din ratiuni de compatibilitate. Tehnologia virtualizarii face mai usoara trecerea de la un producator la altul.

Reprezentantul VMware spera ca anii viitori vor aduce o crestere de popularitate a acestei solutii si in Romania. "In maxim 2-3 ani, piata solutiilor de virtualizare in Romania va creste exponential, ceva de genul de la 10 la 100", estimeaza Ionut Preda.

Acelasi principiu a fost folosit si in cea mai de succes tentativa de pana acum pentru calcularea constantei "pi". In anul 2000, dupa doi ani in care puterea de calcul nefolosita a PC-urilor a 2.000 de voluntari din mai multe tari a fost utilizata in comun pentru calcule complexe, proiectul PiHex, destinat sa determine valoarea constantei "pi", a luat sfarsit. Dupa ce in cursul calculelor au aparut trei zerouri dupa un sir de 50 de zecimale (3,14...), matematicienii au conchis ca trebuie gasit un alt algoritm de cautare. Dar chiar si pana in zilele noastre, cea mai exacta apreciere a constantei "pi" a fost cea realizata prin colaborarea unor calculatoare cu o configuratie medie de tipul Pentium III si 450 Mhz. Pentru un singur computer, timpul necesar spre a face aceleasi calcule ar fi fost de 148 de ani.

Acum, noile console de jocuri par sa fie mult mai potrivite pentru calcule matematice complexe. Recent lansate, noile generatii de console vin cu o putere de procesare suficient de mare incat sa nu fie depasite tehnologic prea curand. In cadrul proiectului folding@home, cele mai mult de 200.000 de console PlayStation 3 inscrise au reusit sa aduca aduca aceeasi contributie cu echivalentul a pana la de 30 de ori mai multe PC-uri obisnuite cu sistem de operare Windows. "Calculele pe care le facem sunt foarte complexe si nu am reusi sa obtinem aceleasi rezultate nici daca am folosi toate supercalculatoarele din Statele Unite", remarca Vijay Pande. Gamerii sunt atrasi astfel prin faptul ca pot contribui, jucandu-se, la gasirea unui tratament pentru boli incurabile. Inca un motiv pe care l-ar putea invoca pustii care isi doresc o consola de jocuri: pentru binele omenirii.