Astfel de locuinte au fost proiectate de o serie de companii din domeniul tehnologiei si au fost realizate sub forma de prototip. “Din punct de vedere arhitectural si al designului, diferentele nu sunt foarte mari fata de o casa obisnuita, particularitatea caselor inteligente fiind tehnologia cu care sunt dotate”, spune Archana D’Souza, arhitect in cadrul Kipa Architects.

Una dintre companiile care investesc in conceptul casei inteligente este Philips. Home Lab, experimentul dezvoltat recent de producatorul de electronice, dispune de oglinzi inteligente, care afiseaza stirile zilei, prognoza meteo, ruleaza clipuri video sau maresc imaginea reflectata. Tavanul dormitorului din Home Lab actioneaza ca un proiector interactiv, putand afisa imagini, mesaje scanate sau desene executate manual. Casele inteligente inseamna de fapt convergenta si comunicare intre echipamente, notiune promovata de mult de companii precum Motorola, IBM, Microsoft, Philips sau HP. Zeci de firme cu nume mult mai putin sonore ori universitati creeaza insa la randul lor proiecte de case inteligente, iar in unele cazuri, precum cel al firmei japoneze Tron, scopul inovatiilor nu este cresterea gradului de confort cotidian pur si simplu, ci usurarea traiului pentru cei batrani sau cu deficiente fizice.

Con¬ceptul unei astfel de locuinte guvernate de sisteme IT a ajuns anul trecut si in Romania, prin intermediul companiei Avitech, care a evaluat costurile unei case inteligente de la cateva zeci de mii de euro si pana la un milion, in functie de complexitate si de tehnologiile incorporate. Costurile ridicate, dar si dificultatea de a asigura convergenta tuturor echipamentelor IT dintr-o astfel de locuinta ii fac pe creatorii conceptului Home Lab al Philips sa creada ca mai este nevoie de cel putin zece ani pana ce a avea o casa inteligenta va inceta sa mai fi o ciudatenie de lux.