Abia ce economia globală începea să lase în urmă consecinţele pandemiei de COVID-19, când un nou set de provocări a apărut pentru anul 2025, scriu jurnaliştii de la Reuters, într-un articol care analizează riscurile cu care se va confrunta economia globală în 2025.

În 2024, băncile centrale din întreaga lume au reuşit, în sfârşit, să înceapă reducerea ratelor dobânzilor, după ce au câştigat în mare parte lupta împotriva inflaţiei, fără a declanşa o recesiune globală. Acţiunile au atins niveluri record în Statele Unite şi Europa, iar Forbes a declarat 2024 drept „un an de succes pentru ultra-bogaţi”, odată cu adăugarea a 141 de noi miliardari pe lista sa a celor super-bogaţi. Dar dacă aceste veşti ar fi trebuit să fie bune, cineva a uitat să le transmită alegătorilor. Într-un an electoral aglomerat, aceştia au sancţionat guvernanţii, de la India până în Africa de Sud, Europa şi Statele Unite, din cauza realităţii economice pe care o resimţeau: o criză nemiloasă a costului vieţii, provocată de creşterile cumulative ale preţurilor post-pandemie. Pentru mulţi, 2025 ar putea fi şi mai dificil. Dacă preşedinţia lui Donald Trump va implementa tarife de import care să declanşeze un război comercial, aceasta ar putea însemna o nouă doză de inflaţie, o încetinire globală sau ambele.

Şomajul, care se află în prezent la niveluri istorice scăzute, ar putea creşte. Conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, blocajele politice din Germania şi Franţa, precum şi întrebările legate de economia chineză complică şi mai mult situaţia. Între timp, costul daunelor climatice urcă rapid în lista preocupărilor multor ţări.Conform Băncii Mondiale, cele mai sărace ţări se află în cea mai proastă stare economică din ultimele două decenii, nefiind parte din redresarea post-pandemică. Ultimul lucru de care au nevoie sunt noi piedici - de exemplu, condiţii comerciale sau financiare mai slabe. În economiile mai bogate, guvernele trebuie să găsească soluţii pentru a contracara convingerea multor alegători că puterea lor de cumpărare, standardele de viaţă şi perspectivele viitoare sunt în declin. Eşecul în acest sens ar putea alimenta ascensiunea partidelor extremiste care provoacă deja parlamente fragmentate şi guverne instabile. Priorităţi noi pentru cheltuieli se prefigurează în bugetele naţionale, deja întinse după COVID-19, de la combaterea schimbărilor climatice la consolidarea armatelor şi îngrijirea populaţiilor în vârstă. Doar economiile sănătoase pot genera veniturile necesare pentru aceste obiective. Dacă guvernele vor continua să facă ceea ce au făcut în ultimii ani - să acumuleze datorii suplimentare - mai devreme sau mai târziu riscă să se confrunte cu o criză financiară.

După cum a spus preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în conferinţa de presă de după ultima întâlnire a anului a BCE, anul 2025 va fi caracterizat de „o abundenţă de incertitudini”.Încă nu se ştie dacă Donald Trump va implementa tarife de 10-20% pe toate importurile, care ar putea creşte până la 60% pentru produsele chinezeşti, sau dacă aceste ameninţări sunt doar o tactică de negociere. Dacă va merge mai departe cu aceste tarife, impactul va depinde de sectoarele afectate şi de reacţia celor vizaţi. China, a doua cea mai mare economie a lumii, se confruntă cu presiuni tot mai mari de a începe o tranziţie profundă, pe măsură ce motorul de creştere din ultimii ani îşi pierde avântul. Economiştii spun că trebuie să reducă dependenţa excesivă de producţie şi să pună mai mulţi bani în buzunarele cetăţenilor cu venituri mici.Va reuşi Europa, a cărei economie a rămas în urmă faţă de cea a Statelor Unite după pandemie, să abordeze cauzele fundamentale ale problemelor sale - de la lipsa investiţiilor până la deficitul de competenţe? Mai întâi va trebui să rezolve blocajele politice din cele mai mari două economii din zona euro, Germania şi Franţa. Pentru multe alte economii, perspectiva unui dolar mai puternic - dacă politicile lui Trump generează inflaţie şi încetinesc ritmul reducerilor de dobânzi ale Rezervei Federale - este o veste proastă. Acest lucru ar atrage investiţii departe de ele şi ar face datoriile denominate în dolari mai scumpe. În cele din urmă, impactul în mare parte imprevizibil al conflictelor din Ucraina şi Orientul Mijlociu - ambele putând influenţa costul energiei care alimentează economia globală - rămâne un factor de risc. Deocamdată, factorii de decizie şi pieţele financiare mizează pe faptul că economia globală va putea face faţă acestor provocări şi că băncile centrale vor reuşi să finalizeze revenirea la niveluri normale ale ratelor dobânzilor. Dar, după cum a semnalat Fondul Monetar Internaţional în cel mai recent raport al său „Perspectiva Economică Mondială”: „Pregătiţi-vă pentru vremuri incerte”.