Steve Jobs, directorul executiv al Apple, scria in urma cu doi ani un text intitulat “Ganduri despre muzica”, in care isi rezuma ideile cu privire la protectia la copiere a melodiilor de pe internet - DRM (digital rights management). Jobs analiza lipsa de necesitate a unui asemenea sistem de protectie a muzicii, in conditiile in care mai putin de 10% dintre piesele digitale vandute de magazinele online de muzica si in medie doar 3% dintre melodiile de pe un player iPod sunt protejate prin DRM.

“Protectia la copiere nu a functionat si s-ar putea sa nu functioneze niciodata in lupta impotriva pirateriei din industria muzicii”, spunea atunci seful Apple. Compania a urmat insa gandirea lui Jobs de-abia acum, odata cu anuntul facut la expozitia Macworld de la San Francisco in prima saptamana a acestui an, si anume ca re nunta la protectia la copiere aplicata melo diilor vandute prin iTunes Store. Politica de protectie prin DRM a impus pana acum limitari cumparatorilor, in sensul ca melodiile puteau fi ascultate doar pe anumite playere de muzica digitala, in speta pe iPod, si puteau fi copiate doar in numar limitat pe alte echipamente portabile.

Anuntul a intervenit in urma acordului pe care si l-au dat trei dintre cele patru mari case de discuri americane - Sony Music Entertainment, Universal Music Group si Warner Music Group - de a vinde melodii neprotejate la copiere prin intermediul magazinului iTunes. Cea de-a patra casa de inregistrari, EMI, comercializeaza melodii libere de DRM inca din 2007, in urma unui acord incheiat cu Apple. Compania lui Steve Jobs nu a reusit atunci sa ajunga la o intelegere si cu rivalii EMI, desi acestia ofereau deja altor magazine online de muzica, in primul rand Amazon, posibilitatea sa vanda melodii neprotejate la copiere.

“Este evident ca Apple isi dorea sa renunte la DRM de mai multa vreme, dar era conditionat de casele de discuri, care nu au fost de acord sa renegocieze parteneriatul cu iTunes, favorizand astfel rivalii acestuia”, comenteaza Bill Rosenblatt, presedintele companiei de consultanta GiantSteps Media Technology Strategies. Intentia caselor de discuri a fost probabil sa-i sustina pe competitorii iTunes Store, considerand ca acesta din urma are un control prea mare asupra businessului lor, justifica mai multi specialisti din industrie. Daca e asa, nu este foarte clar motivul pentru care casele de discuri au cedat si au acceptat acum eliminarea protectiei la copiere a melodiilor, pentru ca pozitia iTunes nu s-a modificat prea mult fata de acum doi ani.

Aceiasi comentatori sustin ca este foarte posibil ca situatia economica din ce in ce mai rea sa fi avut un cuvant greu de spus in strategia caselor de discuri. Schimbarea propusa de Jobs aduce evident o libertate mai mare cumparatorilor, care isi pot copia fara probleme muzica pe un numar nelimitat de computere, playere digitale sau telefoane mobile, dar presupune in schimb cresterea costului pentru o melodie neprotejata la copiere, comparativ cu cele protejate prin DRM. Inclusiv convertirea melodiilor cumparate anterior de pe iTunes la noul format neprotejat va presupune costuri suplimentare, iar aceasta se refl ecta in scumpirea melodiilor.

Concret, planul tarifar nu va mai fi fix ca pana acum, cand orice melodie costa 99 de centi, ci variabil, pretul fiind de 69 de centi, 99 de centi sau 1,29 dolari pentru un cantec, in timp ce majoritatea albumelor vor costa 9,99 dolari, potrivit lui Phil Schiller, directorului de marketing al companiei. Pentru piesele mai vechi cumparate de pe iTunes, trecerea la noua versiune, neprotejata la copiere, ii costa pe proprietari 30 de centi pe melodie. Iar acesta nu este singurul dezavantaj, eliberarea de protectie neputand fi facuta doar pentru anumite melodii deja cumparate de pe iTunes, ci pentru intreaga biblioteca audio. Din primele reactii ale consumatorilor s-ar putea spune ca Apple ar putea avea de pierdut de pe urma preturilor, mai ales in conditiile economice actuale, cand economisirea banilor este o prioritate. “Apple risca de fapt sa piarda clienti.

De ce sa platesc 1,29 dolari pentru o melodie pe iTunes cand pot gasi aceeasi melodie cu 99 de centi pe Amazon, Napster, Rhapsody sau E-Music?”, scrie un utilizator pe Cnet. Cat despre melodiile de 69 de centi, un alt utilizator considera ca ele “vor fi probabil melodii care nu-i intereseaza pe foarte multi, cantate de artisti mai putin cunoscuti”. Diversitatea si numarul mare al melodiilor raman avantajele de baza pentru giganti ca iTunes sau Amazon, desi majoritatea magazinelor online ofera acum cel putin cateva milioane de cantece spre vanzare. In schimb, pretul ar putea fi un element diferentiator, de natura sa determine alegeri ferme intre magazinele online.

Toate magazinele platesc caselor de discuri acelasi pret pentru muzica pe care o ofera, dar pretul de revanzare este o decizie care le apartine. Spre deosebire de iTunes, Amazon vinde o melodie la un pret cu 10 centi mai mic decat tariful fix de 99 de centi practicat anterior de magazinul online al Apple, preferand astfel chiar sa piarda bani, dar sa castige o baza de clienti fideli si un avantaj competitiv in fata celui mai mare site de muzica din SUA. “Competitia dintre Amazon si iTunes, asemanate cu David si Goliat, a fost deja impinsa foarte departe”, crede Russ Crupnick, analist in cadrul companiei de cercetare de piata NPD Group.

“Fiecare are propria baza de clienti si foarte putini dintre acestia folosesc ambele servicii”, continua el; peste 90% dintre clientii Amazon nu au cumparat niciodata melodii de pe iTunes Store, potrivit unui studiu anterior al NPD Group. In opinia lui Crupnick, pretul nu este un factor diferentiator intre cele doua magazine, din moment ce clientii Apple sunt fideli produselor companiei, folosind iPod si iTunes pentru muzica, iar daca acestia s-ar fi uitat cu adevarat la cei 10 centi pe care trebuie sa-i plateasca in plus pentru o melodie, atunci cu siguranta ar fi migrat in masa catre magazinul de melodii al Amazon cand acesta a fost lansat, in toamna lui 2007 (si sa nu uitam ca Amazon a vandut din primul moment MP3-uri fara DRM).

Singurul avantaj limpede al Amazon in competitia cu iTunes este, din punctul de vedere al lui Russ Crupnick, parteneriatul incheiat in toamna lui 2008 cu MySpace Music, noul magazin de melodii digitale al retelei MySpace, Amazon putand monetiza astfel avantajul de a avea acces la cei peste 100 de milioane de utilizatori unici din toata lumea ai MySpace, care pot cumpara melodii de la Amazon direct din paginile retelei.

Dincolo de aceste doua mari magazine online de muzica digitala, alternativele sunt multe, de la Napster sau Rhapsody al RealNetworks si pana la E-Music sau 7digital. Multi le prefera pe acestea din urma, pe de-o parte pentru ca iTunes si Amazon nu sunt accesibile oriunde in lume, un exemplu fiind inclusiv Romania, iar pe de alta parte pentru ca nu impun instalarea unei aplicatii software pentru a putea fi folosite. Altii prefera retelele peer-to-peer de genul LimeWire, unde pot fi gasite nu numai raritati inaccesibile in magazine, dar si melodii la o calitate mai buna, respectiv lossless, in locul fisierelor in format MP3 sau AAC oferite in mod traditional de magazinele de muzica.

Apple a inceput sa atace problema, anuntand ca odata cu eliminarea DRM va oferi melodiile la o calitate audio mai ridicata, dar pana la a satisface standardele audiofililor mai e mult. In orice caz, faptul ca prin decizia iTunes cade in sfarsit cel mai mare bastion al DRM confirma ca industria merge intr-acolo unde o duc consumatorii, nu acolo unde ar vrea ea sa ramana. “Cred ca zilele melodiilor protejate la copiere erau oricum numarate, pentru ca nu multi mai erau dispusi sa accepte DRM”, spune Tim Bajarin, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Creative Strategies.

CD-urile pierd teren in favoarea muzicii digitale, magazinele care vand melodii cu DRM pierd teren in favoarea celor care vand muzica libera de restrictii, iar mai departe sunt de asteptat ieftiniri ale melodiilor digitale si o imbunatatire a calitatii, pentru ca altfel nu se poate concura cu oferta de muzica gratuita de pe internet, care nu numai ca nu s-a restrans din cauza folosirii DRM, dar a luat amploare, infl uentand inclusiv comportamentul multor muzicieni care isi pun la dispozitie piese ori albume intregi nu numai spre ascultare, dar si spre descarcare gratuita. Fata de anul 2000, considerat un an de varf, vanzarile de CD-uri de muzica au scazut aproape la jumatate, consumatorii preferand mai degraba sa cumpere de pe internet doar melodiile care ii intereseaza, in locul unui intreg album.

Anul trecut, vanzarile de CD-uri audio din SUA au scazut cu 14% comparativ cu 2007, scadere care nu a putut fi acoperita de vanzarile de melodii digitale pe internet. Pe ansamblu insa, in industria americana a muzicii a fost sesizata anul trecut o crestere a vanzarilor cu 10%, pana la 1,51 miliarde de fisiere audio, care e de atribuit, important de subliniat, accesibilitatii mai mari a muzicii digitale in magazinele online de muzica, sustinute de retele sociale si bloguri.

Cine studiaza Myspace, Last.fm, ILike sau Imeem vede cu usurinta ceea ce industria muzicala e dispusa mai greu sa accepte: ca vanzarea in sine a unui album sau a unei melodii in format digital nu mai e baza afacerilor cu muzica, ci doar un element al lantului de marketing care incepe cu melodii oferite gratuit spre ascultare si cu single-uri ce pot fi descarcate gratis, continua cu postarea anunturilor de turnee si vanzarea biletelor la concerte si se termina cu vanzarea de articole pro mo- tionale cu insemnele trupei ori ale artistului.

Iar de la consumatorul curios pana la fanul infocat e cale lunga: un pasionat de muzica poate merge oricat de departe, inclusiv pana la a-si procura toate editiile unui album, in vinil, pe CD obisnuit sau CD in editie limitata cu bonusuri - numai ca nimeni nu mai asteapta de la el s-o faca, pentru ca acestea sunt exceptiile, nu regula. Regula, mai ales pentru generatiile mai noi, e undeva la polul opus: procurarea muzicii in format digital, in modul cel mai simplu din punct de vedere tehnic, cat mai ieftin si la calitate cat mai inalta. Or, cultura elitista si restrictiva incurajata de marile case de discuri pe seama unui magazin ca iTunes nu facea decat sa mearga impotriva acestui curent. Acum, ea isi da oficial obstescul sfar- sit. Mai bine mai tarziu decat niciodata.