Vorbele lui au ilustrat practic evenimentele care au avut loc în cadrul unuia dintre cele mai mari festivaluri de tehnologie din Europa Centrală şi de Est, iCEE.fest, aflat la a şasea ediţie.

Chris Skinner a vorbit despre revoluţia digitală care va schimba lumea într-un mod similar cu cel al revoluţiei industriale, argumentând că felul în care arăta o fermă înainte de industrializare este complet diferit faţă de cum arată acum. ”În Africa se creează noua generaţie de servicii financiare, ce nu arată deloc ca serviciile financiare pe care le folosim noi în Europa sau SUA. Avem nevoie de banking, dar nu avem nevoie de bănci. Îţi dai seama de asta când vezi că operatorii de telefonie mobilă creează servicii financiare în Africa“, spune el.

În opinia sa, următoarea frontieră este spaţiul, pe care omenirea îl va explora. ”Acum 100 de ani nu escaladaserăm vârful Everest, nu descoperiserăm jumătate din lume, acum am explorat totul, mai puţin adâncurile oceanelor. Oamenirea are nevoie să exploreze. Vom explora spaţiul. Lumea se mişcă într-un ritm ameţitor“, spune Skinner.

În cadrul iCEE.fest s-a vorbit despre tehnologie în diferite forme: de la realitate virtuală, augmentată, e-commerce, conţinut digital la marketing, start-up-uri sau digital health. De-a lungul celor două zile, cât a durat evenimentul, pe patru scene, peste 100 de experţi au susţinut prezentări. De asemenea, anul acesta în cadrul festivalului au avut loc două evenimente satelit dedicate caselor inteligente şi fintech, tehnologiei care schimbă modul tradiţional în care funcţionează băncile şi sistemele de plată. ”Tehnologia este prezentă. Nu este vorba de un viitor îndepărtat. În general, oamenii supraestimează impactul tehnologiei, în cazul de faţă inteligenţa artificială, pe termen lung şi subestimează impactul pe termen scurt“, spune Jessica Capplow, manager ecommerce & emerging platforms în cadrul companiei de advertising MEC.

La Bucureşti au fost prezenţi Shafi Ahmed, primul chirurg care a folosit realitatea virtuală într-o operaţie, şi Dave Birss, creativul care îmbină muzica şi neuromarketingul. Potrivit organizatorilor, peste 3.500 de oameni din peste 10 ţări au participat la această ediţie.

În prima zi de festival s-au făcut cozi la intrare pentru ca toţi participanţii să-şi primească legitimaţiile care să le acorde acces la prezentări.

Prima zi a fost caracterizată de prezenţa reprezentanţilor unor companii de nivel global precum Facebook, Yahoo, Google, Lego, New York Times sau AOL. Tot în prima zi a vorbit Chris Skinner, consultant şi creator al site-ului The Finanser; el s-a referit la a patra revoluţie, digitalizarea, şi felul în care ne schimbă modul în care trăim, cum facem comerţ, cum plătim şi care va fi impactul asupra sectorului financiar. Elisabeta Moraru, country manager al Google România, a vorbit despre viitorul căutării pe Google şi despre marketing, iar Igor Skokan, measurement lead la Facebook, a explicat care sunt lucrurile cele mai importante într-o lume care se îndreaptă tot mai mult spre mobilitate, iar utilizarea smartphone-urilor creşte tot mai mult.

Jessica Capplow a povestit despre felul în care inteligenţa artificială poate schimba retailul. Capplow a explicat cum, în viitor, un retailer, cu ajutorul inteligenţei artificale, ar putea deduce starea de spirit a unui client, în funcţie de ce scrie pe reţelele de socializare, şi astfel ar putea să-i facă reduceri la produse care i-ar putea îmbunătăţi felul în care se simte. Un Snickers este exemplul dat de Capplow. ”Intri într-un supermarket, iar acolo tu primeşti o reducere personalizată de 10-20% la Snickers ca să te simţi mai bine“, explică ea. ”Oamenii ne spun de multe ori că tehnologia x sau y nu este pentru noi în acest moment, dar asta este doar o scuză. Trebuie să se gândească că, indiferent de mărimea pieţei, se poate implementa inteligenţa artificială. Nu trebuie să fie o soluţie completă, ci poate «injecta» inteligenţa artificială doar într-un anumit segment al afacerii“, este de părere ea.

Capplow adaugă că firmele mici care implementează noile tehnologii pot face salturi uriaşe, depăşind astfel companii consacrate, dar care se adaptează mai greu la ceea ce se întâmplă în mediul digital.

Oameni de marketing, jurnalişti, publicitari, oameni de afaceri sau de comunicare au participat la diverse prezentări în cele două zile la festival sperând să înveţe ceva punctual despre o anumită arie (fie comerţul online, fie publicitatea online) sau să primească o privire de ansamblu a ceea ce se întâmplă în lume sau să afle cum poate fi folosită tehnologia ca un motor de creştere pentru afaceri. Majoritatea prezentărilor au durat 15-20 de minute, dar au existat dezbateri de peste 60 de minute.

De asemenea, la Bucureşti s-a vorbit foarte mult despre conţinutul de calitate, ştirile false, cum poţi face publicitate online şi noile modele de afaceri pentru trusturile media.

Principalele tendinţe şi probleme de pe piaţa de publicitate digitală din regiunea Balcanilor sunt similare celor întâlnite şi în marile pieţe din lume, declară Constantine Kamaras, preşedinte al boardului de directori al Asociaţiei IAB Europe, în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii ZF Live transmise de la iCEE.fest.

”Există o continuitate între tendinţe - precum creşterea mobile-ului sau a videoului, care sunt două megatendinţe pe care nu le putem nega şi pe care le vedem cum accelerează cel puţin pentru viitorul imediat, şi o serie de lucruri noi, care nu erau prezente în urmă cu un an. Acestea se referă de exemplu la calitatea mediului de publicitate digitală - un aspect critic dacă publicitatea digitală îşi va continua creşterea explozivă. Mai exact, sunt discuţii legate de fraudele cu reclame, dar şi probleme care se manifestă la nivelul societăţii, cum sunt ştirile false.

Sunt discuţii care aduc din nou în prim-plan calitatea conţinutului editorial. Devine critic pentru ecosistemul digital care este poziţia unor publisheri care oferă conţinut premium, aşa cum este New York Times, de exemplu, care este prezent aici, la iCEE.fest, sau cum este Ziarul Financiar. Rolul furnizorilor de ştiri de încredere devine unul critic pentru societate“, a spus Kamaras. Dominaţia Google şi Facebook în segmentul publicităţii digitale este vizibilă şi în România, şi Balcani, cei doi giganţi americani înghiţind cea mai mare parte a investiţiilor făcute de companii în promovare.

În acest context, Meagan Lopez, global digital business director la New York Times, explică modelul celebrului cotidian care se bazează pe conţinut de caliate, unic, disponibil celor dispuşi să plătească un abonament. Lopez recunoaşte dreptul unui utilizator de a folosi un program de ad-blocking (blocarea reclamelor online), fără a le interzice accesul pe site. Întrebată dacă inteligenţa artificială va înlocui reporterul de rând, Lopez spune ferm: ”Nu cred că roboţii vor fi capabili să priceapă unele nuanţe şi să pună întrebările potrivite la sfârşitul zilei. Va exista probabil un mix, dar nu cred că roboţii vor înlocui vreodată jurnaliştii“.

De asemenea, pe plan local a fost anunţată lansarea Orange Fab Accelerator, program de accelerare pentru start-up-urile din România, cu ocazia  împlinirii a 20 de ani de activitate pe piaţa locală. ”Orange Fab Accelerator e dedicat start-up-urilor care au depăşit etapa de prototip. Vom oferi acces la tehnologiile noastre, la sisteme, atât în România, cât şi în cadrul grupului“, spune Liudmila Climoc, CEO al Orange România. Scopul Orange Fab Accelerator este să ofere ajutor start-up-urilor care vor să-şi dezvolte serviciile, să le testeze într-un mediu real şi chiar să ajute la promovarea serviciilor comerciale prin reţeaua Orange.

Tehnologia reprezintă o oportunitate, o metodă de a creşte afacerea, indiferent de tipul ei, iar digitalizarea este atotprezentă. Este important să aflăm care sunt oportunităţile de dezvoltare, dar şi capcanele ei.