Michael Dell, fondatorul si directorul executiv al companiei ce-i poarta numele, a repetat saptamana trecuta o miscare pe care a facut-o de mai multe ori in ultimul an si jumatate, aceea de a cumpara actiuni Dell atunci cand cursul acestora la Nasdaq a scazut. De data aceasta, Michael Dell, a carui avere Forbes o estimeaza la 16,4 miliarde de dolari, a cumparat 4,9 milioane de actiuni, pentru aproximativ 100 de milioane de dolari (70 de milioane de euro), imediat dupa ce actiunile au scazut puternic, ca efect al anuntului privind rezultatele financiare slabe din trimestrul al doilea. Acum, pachetul de actiuni detinut de Michael Dell ajunge la 255 de milioane de actiuni, reprezentand aproape 13% din companie.

Pariul personal al miliardarului, citat de toata presa, e ca in urmatorii trei ani va reusi sa scada cu pana la 3 miliarde de dolari cheltuielile companiei. Deocamdata, in ultimul an, actiunile Dell au pierdut 26% din valoare, ilustrand increderea scazuta a investitorilor in sansele companiei de a-si creste eficienta. In ultimele luni, conducerea Dell a pornit discutii cu mai multe firme care asambleaza computere, punandu-le pe masa o propunere neobisnuita, aceea ca ele sa-i cumpere fabricile de echipamente hardware. Surse apropiate companiei, citate de publicatia The Wall Street Journal, sustin ca Dell ar intentiona “sa vanda cea mai mare parte dintre fabricile sale sau probabil chiar pe toate in urmatoarele 18 luni”, cu scopul de a reduce costurile si de a face rost de resurse financiare. Informatia nu a fost confirmata oficial: David Frink, purtatorul de cuvant al Dell, a refuzat sa faca vreun comentariu pe marginea informatiilor aparute in presa, calificate de el drept speculatii. “Am spus anterior ca vom continua sa ne extindem, folosind atat modelul original de productie interna de computere, cat si prin intermediul unor parteneriate cu alte companii”, a afirmat Frink. Cu toate acestea, intr-o raportare recenta catre Comisia Federala pentru Operatiuni Bursiere (SEC), organismul de reglementare a pietei de capital ameri­cane, Dell scrie ca “analizam in mod activ toate aspectele legate de logistica, lantul de aprovizionare si volumul de productie” - ceea ce poate sugera ca intentia companiei americane de a externaliza productia este plauzibila.

Dell pare sa faca fata tot mai greu competitiei din industrie, dificultatile fiind vizibile in primul rand prin faptul ca producatorul de computere raporteaza rezultate financiare in scadere. La 29 august, compania a anuntat o scadere cu 17% a profitului net comparativ cu trimestrul al doilea al anului trecut, pana la 616 de milioane de dolari (aproximativ 433 de milioane de euro). Conducerea Dell a explicat diminuarea profitului prin efortul de a castiga cota de piata in Europa, Orientul Mijlociu si Africa, reducand considerabil preturile anumitor produse.

In ciuda faptului ca veniturile au crescut cu 11% si ca Dell ocupa in continuare locul al doilea la nivel mondial intre pro­ducatorii de hardware, investitorii de pe Wall Street au reactionat negativ, mai cu seama cu cat compania a recunoscut ca “atitudinea conservatoare” a unora din clientii americani se manifesta si in Europa sau Asia – un mod delicat de a spune ca vanzarile nu stralucesc in aceste zone. Analistii considera ca una dintre principalele surse ale problemei este de fapt ca fabricile Dell nu mai sunt adaptate conditiilor actuale ale pietei, mai exact ca sefii companiei n-au sesizat tranzitia de la o piata a computerelor orientata pe comenzi mari de desktop-uri pentru zona corporatista la una unde notebook-urile destinate clientilor individuali castiga teren.

Drept urmare, vanzarea fabricilor ar putea fi un obiectiv destul de greu de atins, pentru ca este posibil ca eventualii cumparatori sa se teama sa preia niste fabrici in zone cu costuri ridicate de productie, in principal in SUA, unde Dell detine patru fabrici. Potentialii cumparatori ar fi reprezentati cel mai probabil de mari companii asiatice care produc componente si computere. Fabricile detinute de Dell in Texas, Tennessee, North Carolina, Florida, iar in strainatate in Irlanda, Malaiezia, China, Brazilia, India si Polonia (aceasta din urma a fost deschisa chiar anul trecut) sunt considerate in general eficiente, insa nu asigura o productie realmente competitiva de notebook-uri, din punctul de vedere al costurilor.

Una dintre metodele prin care Dell ar putea produce mai ieftin notebook-uri a fost pana acum externalizarea activitatii catre companii specializate in productia de astfel de echipamente.

O mare parte a notebook-urilor Dell sunt construite deja partial in fabricile unor producatori angajati prin contract din Asia, computerele fiind apoi transportate in centrele de productie ale companiei americane si asamblate integral. Doar ca din cauza acestui procedeu de asamblare, fiecare computer merge la doua fabrici, implicand astfel costuri suplimentare.

Dell a adoptat de anul trecut o strategie axata pe taierea costurilor, care ar urma sa inceapa cu inchiderea fabricii din Texas. “Modelul traditional folosit de Dell pentru productia de computere a fost optimizat intr-adevar pentru adaptarea la nevoile clientilor, in special ale celor din zona de business, dar mai eficient ramane tot transferul productiei catre alte firme”, spune A. M. Sacconaghi, analist la Sanford C. Bernstein. Sacconaghi e convins ca Dell va incepe sa se bazeze din ce in ce mai mult pe contractele de productie cu alte companii in dauna fabricilor proprii.

La sfarsitul lunii martie, compania a anuntat ca s-ar putea sa-si inchida birourile din Austin, Texas, pana la sfarsitul acestui an, disponibilizand astfel 900 de angajati, si a precizat ca “ar fi nevoie si de alte actiuni pentru a reduce costurile totale de productie”. Vanzarea fabricilor ar putea fi deci punctul culminant al planului de a muta centrul de greutate de la productia in fabricile proprii la contractele cu alti fabricanti, strategie adoptata de competitorii producatorului american de mai multa vreme. “O multime de companii se bazeaza deja pe acest model”, recunoaste Mike Cannon, seful de productie de la Dell. HP, de exemplu, a transferat in 2005 productia dintr-o fabrica din Australia catre grupul taiwanez Foxconn, in timp ce Apple livreaza o mare parte din computerele sale clientilor direct din centrele de productie din Asia.