În 2016, producătorul de smartphone-uri Xiaomi (Şia-o-mi) a picat din postura de cel mai valoros unicorn al lumii la un ”unicorpse“ (n.r. Cadavru de unicorn), scrie publicaţia Wired. Vânzările au picat în 2016, compania căzând de pe primul loc în topul celor mai mari producători de smartphone-uri din China până pe locul cinci. Totuşi, compania a reuşit să-şi revină cumva şi are şanse reale să se întoarcă pe podiumul celor mari producători de smartphone-uri din lume. Nicio altă firmă din telecom nu s-a relansat după o aşa lovitură.

Astăzi Xiaomi este denumită ”Phoenixul chinezesc“. Compania a crescut atât de mult în 2017, încât firma Strategy Analytics crede că Xiaomi ar putea depăşi Oppo, Huawei şi Apple şi să devină al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, după Samsung. De asemenea, în 2018 este posibilă şi listarea la bursă, iar asta i-ar putea aduce titlul de ”cea mai valoroasă companie listată la bursă din istorie“, cu o posibilă evaluare de 100 de miliarde de dolari.

Revenirea Xiaomi reprezintă imaginea mediului antreprenorial dinamic din China, loc unde peste 10.000 de start-up-uri se nasc în fiecare zi. n SUA, apariţia start-up-urile a scăzut cu 36% în ultimii 10 ani, la aproape 1.000 de start-up-urilor pe zi.

Astăzi, China nu mai este naţiunea ”Copy şi paste“ care era odată şi se află la vârful inovării în anumite domenii precum plata cu mobilul, microcipuri sau inteligenţă artificială. Xiaomi este unul dintre cele mai bune exemple ale vigorii antreprenoriale din China.

Cum s-a realizat schimbarea fără precedent a companiei? Succesul reînnoit al companiei este sustenabil sau se va ofili sub presiunea marjei de profit a industriei telecom? Poate Xiaomi face ceea ce niciun producător chinez încă nu a reuşit să facă până acum, să pătrundă cu succes pe piaţa din State? Sunt câteva dintre întrebările la care Xiaomi trebuie să răspundă.

Huawei, al treilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, după Samsung şi Apple, ar fi fost pe cale de a intra pe piaţa din Statele Unite cu ajutorul companiei telecom AT&T, dar se pare că înţelegerea a picat chiar înainte de CES 2018, cel mai mare târg de produse electronice pentru consumatori din lume. Motivele invocate sunt legăturile Huawei cu statul chinez. Asta înseamnă întârzierea intrării producătorului chinez pe piaţa din SUA, dar înseamnă şi deschiderea porţii pentru ca alte firme telecom din SUA, precum T-Mobile USA sau Verizon, să facă o înţelegere cu Huawei.

Pentru a răspunde la întrebările de mai sus, jurnaliştii de la Wired s-au uitat la scandalul din 2015-2016, când vânzările de smartphone-uri Xiaomi au ajuns la doar 41 de milioane de unităţi, în scădere de la 70 de milioane de unităţi vândute în 2015. Lei Jun, miliardarul fondator al Xiaomi, supranumit ”Steve Jobs al Chinei“, a dat vina pe lanţul de aprovizionare pentru scădere. Asta a forţat compania să se retragă de pe pieţe importante precum Brazilia sau Indonezia. De asemenea, au fost probleme organizaţionale, s-au restructurat departamentul de R&D, cel de aprovizionare şi cel de testare al calităţii. Totuşi, cea mai mare problemă a companiei a fost faptul că s-a bazat exclusiv pe vânzări online, ceea ce a făcut ca Xiaomi să nu poată ajunge la milioane de potenţiali clienţi aflaţi în zonele rurale din China. Producătorii de smartphone-uri Oppo şi Vivo au capitalizat pe absenţa Xiaomi cimentând înţelegeri cu retaileri din acele zone.

Xiaomi a transformat un eşec ce-i putea fi fatal într-un model de business nou care a ajutat compania să se extindă la nivel global. Precum multe alte businessuri din era internetului, Xiaomi se baza pe un model de business dual: vânzare de hardware şi servicii online. Majoritatea veniturilor veneau din vânzarea de telefoane şi televizoare accesibile, care apoi serveau drept platformă pentru serviciile online ale companiei. Aceste servicii includeau sute de mii de ore de filme şi emisiuni, dar şi jocuri video ce puteau fi achiziţionate în urma unei plăţi lunare. Xiaomi operează chiar şi un serviciu prin care oferă mici împrumuturi utilizatorilor de Xiaomi, aceştia fiind verificaţi prin intermediul unui sistem de inteligenţă artificială dezvoltat de companie.

n acest context, executivii firmei au considerat că este nevoie de o altă linie de business: vânzarea offline în magazine fizice. Totuşi, nu se dorea doar simpla vânzare a produselor, ci crearea unei legături sustenabile cu clienţii. De aceea, Xiaomi a ales să creeze un ecosistem de 100 de start-up-uri, parteneri ai Xiaomi, care să ofere companiei alte produse pe care să le poată vinde şi cu care să atragă clienţi.

”Achiziţionarea unui smartphone sau TV este un eveniment cu frecvenţă scăzută. De câte ori ai nevoie să te reîntorci la magazin? Dar dacă ai nevoie şi de o boxă Bluetooth, un purificator de aer, aparat de gătit orez? Ecosistemul nostru le oferă clienţilor produse de care nici nu ştiau că există, aşa că se reîntorc în magazine să vadă oferta“, declara vicepreşedintele Xiaomi, Wang Xiang, care înainte conducea divizia companiei americane Qualcomm din China. Wang continuă ideea şi dă exemplu un purificator de aer pe care Xiaomi îl are în portofoliu. n China există o problemă serioasă legată de calitatea aerului, aşa că oamenii cumpără tot mai des purificatoare, dar un purificator de calitate costă în jur de 500 de dolari, pe când cel oferit de Xiaomi, Mi Air Purifier 2, se vinde cu doar 105 dolari. Se conectează la telefon şi utilizatorii pot vedea calitatea aerului din locuinţă, dar şi când este nevoie ca filtrele să fie schimbate. ”n doar două luni eram în topul celor mai mari vânzători de purificatoare de aer din China“, spune Wang.

Compania a făcut acelaşi lucru şi în domeniul brăţărilor de fitness şi a realizat un dispozitiv cu o autonomie a bateriei de 60 de zile, eliminând astfel necesitatea încărcării produsului la câteva zile. Azi Xiaomi este cel mai mare vânzător de brăţări de fitness din lume, depăşind Fitbit sau Apple. Acelaşi lucru este replicat şi în cadrul bateriilor externe, oferind mai multă energie la un preţ mai mic. Xiaomi este lider global şi aici. Toate produsele din ecosistem, de la perne la purificatoare de aer, au ca scop oferirea unui raport calitate/preţ extrem de bun pentru client.

Această strategie de business şi-a câştigat şi criticii. ”Mulţi ne-au spus că nu suntem o companie care să ne concentrăm pe un singur produs. Ne-au spus că suntem ca un supermarket care vinde de toate şi nu are niciun produs foarte bun. «Sunteţi un producător de smartphone-uri, de ce vindeţi aparate de gătit orez sau baterii sau bagaje de voiaj?» ne întrebau. Pentru noi merge foarte bine acest mod“, spune vicepreşedintele Xiaomi.

Tim Culpan, colaborator al Bloomberg, nu crede în strategia Xiaomi şi spune că ”dacă adaugi cuvântul «conectat» la mai multe electrocasnice nu transformi într-o casă inteligentă. Nici măcar Apple nu a reuşit asta încă“.

Totuşi e greu să nu crezi în renaşterea companiei atunci când te uiţi la cifre. Livrările de smartphone-uri Xiaomi au crescut cu 91% în al treilea trimestru din 2017 într-o piaţă care creşte cu 5% anual la nivel mondial, potrivit Strategy Analytics. Veniturile Xiaomi ar putea depăşi 110 miliarde de yuani în 2017, adică 17-18 miliarde de dolari, şi să aibă un profit net de 1 miliard de dolari. Pentru 2018 se estimează un profit net de 2 miliarde de dolari.

Una dintre vedetele Xiaomi este telefonul Mi Mix, considerat ca fiind primul telefon al cărui ecran se întinde până în margini, care a fost lansat pe piaţă în octombrie 2016. ”Pentru a scăpa de «fruntea» telefonului şi a împinge ecranul până sus a trebuit să înlocuim difuzorul. Pentru a face asta am pus o bucată de ceramică în spatele ecranului tactil care vibrează în urechea ta“, spune Shou Zi Chew, CFO-ul Xiaomi. A fost un compromis pe care compania a trebuit să-l facă pentru a lansa produsul şi a fost una dintre criticile pe care le-a primit telefonul din partea jurnaliştilor de specialitate. Pentru Mi Mix 2, compania a inovat şi a reuşit să folosească din nou un difuzor.

Sistemul de operare al Xiaomi, bazat pe Android, prezent pe telefoanele companiei este utilizat de peste 300 de milioane de persoane. Ceea ce-l face diferit faţă de alte sisteme de operare este că utilizatorii pot face sugestii şi pot vota în fiecare săptămână cele mai bune idei de implementare în următoarele versiuni.

De exemplu, un utilizator le-a scris celor de la Xioami că într-o seară era atât de beat încât nu reuşea să aprindă lanterna telefonului ca să-şi găsească cheile. Xiaomi a implementat pornirea lanternei prin apăsare lungă a senzorului de amprentă. Ideea a fost apreciată şi de alţi utilizatori şi acum face parte din sistemul de operare Mi UI. O astfel de strategie îi face pe utilizatori mai loiali şi mai interesaţi de ceea ce face brandul şi să achiziţioneze mai multe produse.

Shou, CFO-ul companiei, susţine că magazinul Mi Home Store din mallul Rainbow City Shopping Center din Shenzhen ocupă 150 de metri pătraţi din cei 100.000 de metri pătraţi disponibili ai mallului, adică 0,15% din aria de retail a proprietăţii. Potrivit lui Shou, Mi Home Store generează 7% din vânzările totale ale mallului.

n ciuda succesului companiei în 2017, încă există sceptici care atrag atenţia asupra marginilor de profit foarte mici ale produselor hardware Xiaomi, ceea ce nu ar fi sustenabil pe termen lung pe o piaţă globală extrem de competitivă.

”Xiaomi poate scala foarte bine pe anumite segmente precum smartphone-urile, dar este foarte greu să facă bani şi să fie profitabili în vânzarea de produse hardware, chiar şi în China. Este un mediu de business extrem de competitiv şi este clar că nu sunt doar un producător low-cost, dar sunt într-adevăr capabili să devină un lider în inovare?“, se întreabă managerul partener al unei firme de venture capital din Statele Unite.

Vicepreşedintele Xiaomi recunoaşte că mai sunt multe obstacole de sărit, iar cel mai important este extinderea la nivel global, mai ales în SUA. ”Este o piaţă foarte atrăgătoare pentru noi. Ţelul meu este să devenim un jucător important în SUA“, spune Wang, vicepreşedintele companiei.

Pe piaţa americană majoritatea telefoanelor sunt vândute print intermediul operatorilor telecom, o zonă unde Xiaomi nu are experienţă. ”Va trebui să muncim cu cel puţin un operator, dacă nu chiar cu toţi“, a mai spuns el.

nainte de a intra în SUA, Xiaomi se extinde în Europa de vest, cel mai recent în Spania, unde a început să vândă telefoane din noiembrie 2017. Pentru a se extinde cu succes pe plan internaţional, Xiaomi trebuie să asigure drepturile de proprietate intelectuală globală asupra componentelor utilizate în produsele sale. Fără această protecţie, Xiaomi ar putea fi blocată de procese costisitoare şi şi-ar putea găsi produsele interzise pe anumite pieţe, cum s-a întâmplat în India din cauza unui proces intentat de Ericsson în 2014.

Xiaomi a învăţat din această experienţă şi a crescut portofoliul de brevete, adunând peste 5.700 atunci până în prezent. ntre timp, compania şi-a continuat expansiunea şi acum vinde în 60 de ţări, inclusiv Indonezia. După ce a investit 4 miliarde de dolari în ecosistemul din China, compania plănuieşte o investiţie de 1 miliard de dolari pentru a construi un ecosistem similar în India. De asemenea, compania continuă extinderea la nivel offline şi vrea să ajungă la 2000 de magazine Mi Home până în 2019.

Nimeni la Xioami nu crede că succesul este garantat. ”Industria aceasta nu este una în care poţi să te relaxezi. Competiţia este una feroce, nu poţi să te relaxezi, nu poţi dormi, trebuie să ţii un ochi deschis. Dacă mergi în vacanţă pentru câteva săptămâni, atunci când te întorci vei pierde businessul“, explică Wang.