CLUB BUSINESS: Radiografia afacerilor pe internet romanesti

Postat la 24 iulie 2006 2 afişări

Florarii, magazine de electronice, catering sunt exemple de business-uri care au migrat si pe Internet. Cum arata o astfel de afacere, care sunt provocarile specifice si in ce masura sunt romanii gata sa devina clienti online?

Florarii, magazine de electronice, catering sunt exemple de business-uri care au migrat si pe Internet. Cum arata o astfel de afacere, care sunt provocarile specifice si in ce masura sunt romanii gata sa devina clienti online? Sunt doar cateva dintre temele intalnirii Club BUSINESS de saptamana trecuta, desfasurata la Alexandra Cafe.

BUSINESS MAGAZIN: Afacerile pe Internet sunt un subiect fierbinte in Romania. Care sunt etapele necesare pentru a porni un astfel de business?

DIANA NITU: La Floridelux.ro, prima etapa a fost construirea site-ului cu o echipa de oameni fascinati de flori. Am lucrat patru luni inainte sa il lansam, pentru ca are un continut foarte vast - fiecare produs, cu descriere si cu recomandari.

BUSINESS MAGAZIN: A fost unul dintre primele site-uri de comert electronic.

DIANA NITU: Da. Si a fost inca de la inceput o forma de comert electronic cu toate facilitatile de plata care existau pe piata in acel moment. Avem, spre deosebire de alte magazine online, sistemul nostru de distributie, cu masinile noastre, soferii nostri, nu lucram decat in situatii de criza cu o firma de curierat.

BUSINESS MAGAZIN: Cat e de important sa ai sistemul propriu de livrare?

DIANA NITU: Este important, pentru ca oamenii invata sa se comporte altfel cu clientul, clientul apreciaza ca primeste florile de la o persoana si, in plus, florile sunt un cadou. Se livreaza cu un mesaj de "La multi ani", de "Bine v-am gasit", orice. La firmele de curierat se mai pot intampla lucruri de genul "am pus cadoul in cutie, l-am lasat si pana la livrare s-a stricat jumatate". Si mai avem cateva site-uri de nisa: vanzare de brazi, coroane.

BUSINESS MAGAZIN: Ce nu merge?

DIANA NITU: Nu merge cand alte magazine online ne copiaza imaginile cu flori, cand ne copiaza descrierile. Platile online n-au functionat anul trecut in septembrie, cand ne-am mutat de la DotCommerce la ePayment, am avut o luna de pauza, iar intr-o afacere online daca nu-ti intra bani o luna... Oricum, proportia intrarilor este cam 50% online, 50% prin banca sau alte modalitati, pentru ca firmele in general prefera sa plateasca prin banca.

BUSINESS MAGAZIN: De fapt, care este ponderea intr-o astfel de afacere intre business-ul online si cel offline?

ORLANDO NICOARA: eMag de exemplu nu prea exista ca un magazin offline. Intr-adevar, daca te duci la ei, poti sa-ti ridici o placa video sau un procesor, dar...

RADU IONESCU: O parte din comenzi se fac telefonic. Noi, de exemplu, comandam de la eMag aproape numai telefonic, ca sa ne confirme din start daca mai au pe stoc produsul si asa mai departe.

MARIUS GHENEA: Dupa mine, asta are legatura cu stadiul de emergenta al pietei romanesti. Business-urile online apeleaza la solutii de vanzare destul de amestecate, care nu sunt neaparat solutii standard de e-commerce - de exemplu catalog-sales, e-mail-sales, tele-sales. Iar la eMag solutia de plata online nu este foarte importanta in economia business-ului lor, asa cum nu este foarte importanta nici la alte site-uri care sunt specializate in aceasta zona de electronice, multimedia, IT.

BUSINESS MAGAZIN: Sa fie oare solutia, specializarea pe nise?

MARIUS GHENEA: Volumele cele mai mari este clar ca acolo se tranzactioneaza. Piata de e-commerce de la noi se invarte in jurul produselor electronice sau IT din motive foarte simple, pentru ca logistica este inca un lucru foarte complicat in Romania. Dar pe o piata mai dezvoltata, de exemplu uitati-va la Amazon, gama vanzarilor cuprinde mai ales CD-uri, DVD-uri, carti, produse digitale care practic nu au o forma fizica - de la imagini pana la melodii. Pe cand noi ce facem? Vindem mai mult hardware.

BUSINESS MAGAZIN: Un contraexemplu este floridelux.ro, florile nu sunt hardware.

DIANA NITU: Mai avem si coroane!

MARIUS GHENEA: Da, iar coroanele inseamna mai mult un serviciu decat un produs. In schimb la site-urile de hardware, valoarea adaugata este foarte mica.

BUSINESS MAGAZIN: Ce se mai cumpara in Romania de pe Net?

ALEXANDRU ANGHEL: Eu as pune pe primul loc serviciile.

RADU IONESCU: Ce gen de servicii?

ALEXANDRU ANGHEL: Continut de site-uri. Ar mai merge foarte bine cartile, un produs din partea caruia nu te astepti la prea multe surprize, stii despre ce e vorba. Un alt gen de serviciu sunt emisiunile TV, care sunt foarte cautate de cei din diaspora, America, Spania, Canada.

BUSINESS MAGAZIN: Un exemplu de succes a fost meciul Steaua-Rapid.

ALEXANDRU ANGHEL: Intr-adevar, atunci cand vorbim de evenimente live se va simti imediat diferenta.

BUSINESS MAGAZIN: In ultimul timp nu se vand tot mai mult bilete?

ALEXANDRU ANGHEL: Ba da, bilete de avion, bilete la concerte, practic pe piata de bilete a fost un boom odata cu cresterea numarului de concerte organizate in Romania. Si, din nou, la un bilet nu ai la ce surprize sa te astepti. Stii exact ce cumperi si nu ai emotii, sa ai probleme mai tarziu cu ele sau, stiu eu, sa nu fie intr-o stare buna.

BUSINESS MAGAZIN: Dar in alte tari cat de mult se cumpara produse sau servicii pentru care e necesara o doza de incredere din partea celui care cumpara?

ALEXANDRU ANGHEL: Se cumpara. Este totusi prematur sa spunem ca in Romania exista o teama, cred ca mai degraba este vorba de o lipsa de cunoastere a procesului de cumparare, ceea ce se intampla in spatele acelei interfete de procesare, ceea ce se intampla cu banii dupa ce iti dai datele personale si cele de card catre procesator. Si nu cred ca e vorba de frica de hackeri.

VALENTIN ION: Ati vazut in toate filmele straine, toti isi lasa cheia de la masina chiar in masina, sus la parasolar. Ati vazut in Romania asa ceva? La fel, ei manifesta aceeasi indiferenta si fata de platile online. Pur si simplu isi pun cardul si au facut tranzactia.

ORLANDO NICOARA: Poate si presa a transformat Internetul in locul de joaca al tuturor hackerilor, iar romanii sunt cei mai mari si mai periculosi dintre hackeri. Problema este de partea utilizatorilor, care nu sunt suficient de experimentati.

MARIUS GHENEA: In Romania sunt foarte putini consumatori avizati, atat in privinta Internetului, cat si a instrumentelor de plata online. De asemenea, oriunde in lume, trebuie sa fii un consumator avizat in privinta unui anumit produs sau serviciu ca sa poti sa il cumperi de pe Internet. Pur si simplu doar navigand pe Internet nu vei cumpara produse si servicii cu privire la care nu esti avizat, pentru ca nu stii ce vei primi. Caz in care pui mana pe telefon sau te duci la magazin si intrebi pe altcineva, mai avizat. De partea cealalta, a vanzatorilor, si ei trebuie sa vina cu produse simple in utilizare si fara surprize.

BUSINESS MAGAZIN: In privinta gradului de avizare al consumatorilor, credeti ca este si o chestiune de generatie? Domnule Fusu, de exemplu Neogen vinde si servicii pentru telefonul mobil, care au in general public mai tanar. Sunt mai receptivi?

CALIN FUSU: Probabil ca da, dar nu neaparat. Cred ca problema este cam ca si cea cu oul si gaina. Nu prea au ce sa cumpere de pe Internet si din cauza asta nu prea si-au dezvoltat aptitudinile de cumparare. Si nefiind aptitudinile, nici oferta nu este grozava.

RADU IONESCU: Cum, dar poti sa cumperi orice de pe Internet!

CALIN FUSU: Atunci poate ca nu sunt suficient de bine comunicate.

RADU IONESCU: Asta este altceva. Sunt o multime de posesori de card care nici nu stiu ca pot sa-l foloseasca online.

MARIUS GHENEA: Sunt multi posesori de card care nu stiu daca pot sa-l foloseasca online. Multe banci din Romania au obiceiul chiar sa limiteze accesul.

ORLANDO NICOARA: Sau chiar sa sfatuiasca ca nu e bine sa folosesti asa ceva.

MARIUS GHENEA: Noi am identificat doua categorii importante de clienti, si probabil cea mai importanta nu este cea tanara, ci cea de varsta medie. Oameni care au trecut deja prin business si au inceput utilizarea metodelor de plata online in business, Internet-banking si tot felul de lucruri pe care au fost nevoiti sa le faca, fie pentru ca n-au avut alta varianta, fie pentru ca si-au dat seama ca pe Internet este mai simplu si mai ieftin. Cealalta categorie o reprezinta tinerii care au posibilitati financiare importante si care sunt dependenti de tehnologie si vor sa le demonstreze altora ca aproape orice poate fi facut din spatele unui computer. Inclusiv ca le poate veni "la nas" un anumit tip de produs sau serviciu doar tastand niste coduri si niste numere din spatele calculatorului.

DAN GIOSAN: Din punctul acesta de vedere e clar, cand actuala generatie de 16-17-18 ani se va "bancariza", va fi o crestere radicala a tranzactiilor de acest gen.

MARIUS GHENEA: Asta inseamna cativa ani de acum inainte.

RADU IONESCU: Cativa ani care presupun si alte schimbari. Eu cred ca marea problema astazi este lipsa de credibilitate a magazinelor online, faptul ca dai o comanda si dupa o saptamana nici nu stii ce se intampla, iti vor livra vreodata sau nu. Iar experientele negative conteaza.

DAN GIOSAN: Apropo de reactia oamenilor, vreau sa ma refer putin la Internet-banking. Ca si comportament, in general clientii persoane fizice in primele doua-trei luni iau Internet-banking pentru consultarea soldului si extras de cont. Din momentul in care au reusit sa faca o tranzactie si acea tranzactie s-a finalizat cu succes, e clar ca lucrurile merg spre bine. Dupa consultarea soldului pe Internet, urmeaza transferurile intre conturile personale, omul se gandeste ca e mai sigur, "dau bani de la mine la mine".

MARIUS GHENEA: Practic, muta banii dintr-un buzunar in altul.

DAN GIOSAN: Exact. Urmatoarea etapa sunt platile catre beneficiari inter si intra-bancari. Deci este clar ca retinerile oamenilor sunt legate de siguranta si de securitate. Si am auzit de tot felul de eforturi de popularizare a acestor servicii.

RADU IONESCU: Cred ca daca bancile ar investi in procedura de explicare a felului in care se foloseste serviciul, ar avea de castigat. In al doilea rand, investitia in educatie, ca oamenii sa inteleaga ca nu mai trebuie sa se duca la ghiseu la Electrica si peste tot ca sa-si plateasca facturile.

ORLANDO NICOARA: Poate ar trebui ca toata industria bancara sa faca o campanie, cum e cea cu "berea la cutie e mai de gasca".

VALENTIN ION: Momentan toate eforturile se concentreaza pe a informa despre utilizarea cardului la altceva decat la ATM.

MARIUS GHENEA: Eu cred ca un prim pas pentru clientii de e-commerce este sa inceapa sa foloseasca Internetul pentru diverse tranzactii. Iar cea mai sigura tranzactie este intr-adevar sa muti banii dintr-un buzunar in altul sau sa-ti consulti soldul.

DAN GIOSAN: Urmatorul pas este o tranzactie de 10 RON, 20, 30 si asa mai departe. Cred ca eforturile trebuie sa fie conjugate si cu marii facturieri - Distrigaz, Electrica etc. Ei trebuie sa ne sprijine in eforturile noastre de a incasa facturile prin canale alternative - ATM, POS.

ORLANDO NICOARA: Pentru ca tot vorbeam de unde si cum se cheltuiesc banii, Visa a anuntat anul trecut, daca nu ma insel, vreo 60 de milioane de dolari, cheltuite de romani pe online. Banuiesc ca cea mai mare parte s-au dus in exterior. 100 de milioane la nivel de plati facute de Visa si Mastercard in 2005 este o cifra destul de interesanta. Parerea mea este ca se comanda foarte mult pe Amazon, carti, CD-uri, DVD-uri.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Stefanescu, cum se vede componenta online a unui business precum CeMancamAzi.ro?

ANDREI STEFANESCU: Din experienta de pana acum, as zice ca atat timp cat produsul nu este un material digital, cum ar fi o poza sau un text, nu putem vorbi de o afacere 100% online. Oricum, am incercat dintotdeauna sa conving clientii sa apeleze la serviciul online. Vreau sa spun ca am clienti care stau in fata site-ului si suna la telefon. Suna la numarul care este destinat doar pentru eventuale probleme, dar ei suna ca sa comande. Este o adevarata lupta sa ii conving sa comande prin Internet.

BUSINESS MAGAZIN: Si nu ati pierdut comenzi din cauza asta?

ANDREI STEFANESCU: Ba da, dar altfel care ar mai fi rostul meu in aceasta afacere? Site-ul este o platforma intermediara de comanda catre fast-food-uri care exista si in lumea reala. Oricum, business-ul acesta nu este full online. Problema cea mai mare la plata online este ca atunci cand comanda mancare, omul instinctiv refuza sa plateasca inainte, pentru eventualitatea ca are vreo problema cu mancarea. In plus, stiu ca oricum vine cineva sa ii aduca comanda, deci ar putea sa plateasca atunci.

DIANA NITU: Dar oricum, comerciantul nu primeste banii in secunda in care clientul face plata online. Banii sunt blocati intr-un cont, sistemul te lasa sa ii dai banii inapoi intr-un termen de 36 de ore.

VALENTIN ION: Legea prevede ca este obligatoriu sa existe posibilitatea ca banii sa fie returnati, in anumite cazuri.

RADU IONESCU: Totusi, este o diferenta majora intre business-ul CeMancamAzi si eMag. Daca la 12 mi-e foame si lansez comanda, nu stiu daca o vede cineva sau nu o vede, si eu o sa mor de foame peste o ora. Psihologic, zici "mai bine hai sa sun, sa-mi confirme cineva ca da, au primit comanda si se livreaza". Si din pacate si aici sunt experiente negative cu alti furnizori de catering, care cand suni dupa 2 ore zic "A, ati comandat online? Stati sa verificam in sistem".

ORLANDO NICOARA: Mie mi s-a intamplat sa-mi spuna "stiti, am avut niste probleme si nu ne-a functionat e-mail-ul".

ANDREI STEFANESCU: Dar vreau sa spun ca, dupa doi ani de experienta cu CeMancamAzi, simt ca lucrurile merg spre bine. Sunt oameni educati, nu zic ca i-am educat noi, si sunt obisnuiti sa interactioneze astfel. Ei apreciaza cand li se da ocazia sa cumpere produse si servicii online.

CALIN FUSU: Cred ca oricum nu exista conceptul de business online. Exista business de intermediere, de marketing, de comert. Este vorba mai degraba de felul in care Internetul influenteaza diverse business-uri.

ORLANDO NICOARA: Dar exista, totusi, si business-uri pur online. De exemplu, cand downloadezi un MP3. Gandeste-te cum ar fi daca ai putea sa-ti downloadezi filmul, in loc sa-l mai inchiriezi pe DVD, il ai 48 de ore si dupa aia gata, a disparut.

MARIUS GHENEA: Diferentiatorul cel mai clar este atunci cand ai o platforma sau vinzi ceva care nu poate fi egalat de business-ul offline. De exemplu cand vinzi produse digitale, melodii sau fluxuri de stiri, caz in care magazinul de la coltul strazii nu are nici o sansa, pentru ca el lucreaza cu produse fizice.

ORLANDO NICOARA: Eu cred ca marele avantaj al business-ului pe Internet este ca se adreseaza si celui de la Botosani, si celui de la Bucuresti, si celui de la Constanta, si celui din strainatate. O agentie de turism poate sa fie fizic in Bucuresti si sa ia comenzi de oriunde.

ANDREI STEFANESCU: Si nu e numai oriunde, e si oricand.

MARIUS GHENEA: In ce fel se diferentiaza de fapt business-ul CeMancamAzi de cel al unei firme de catering?

ANDREI STEFANESCU: In primul rand, noi n-avem nici o legatura cu catering-ul. Firma (Electronic Trade Contact SRL - n.r.) este constituita legal fara sa aiba legatura cu restaurantul fast-food. Exista o diferenta intre firmele de fast-food care isi propun sa produca si un instrument cu care sa atace si un alt public tinta si o companie care are un fel de mall virtual in care sunt prezente mai multe oferte, cum este CeMancamAzi.

MARIUS GHENEA: Adica un fel de portal. Dar nu am vazut inca in Romania o miscare de la portal catre e-commerce.

CALIN FUSU: Dar abia urmeaza. Noi, de exemplu, adunam o baza de utilizatori cat mai mare si apoi vom cauta metode de a obtine bani. Solutia este sa faci parteneriate cu agentii de turism, cu firme de e-commerce...

MARIUS GHENEA: Exact modelul Yahoo!. Probabil ca ar fi interesant de explorat si in Romania diverse tentative de branding in mediul online. De exemplu, Google si Yahoo! si-au facut niste nume pe Internet si apoi au inceput sa adauge sufixe, de genul Yahoo! Travel. Nu stiu daca Neogen sau altcineva din Romania vrea sa intre pe tendinta asta, dar este o chestie destul de interesanta.

CALIN FUSU: Acesta este un pariu si pentru Neogen. Incercam sa construim un brand puternic, ca dupa aceea sa punem extensii. Al doilea pariu este sa ne extindem regional. Avantajul este ca tehnologia, odata produsa, poate fi replicata.

MARIUS GHENEA: Iar in online apropierea geografica nu mai e un criteriu. Extindere regionala poate sa insemne Romania, Africa de Sud, Maldive si Australia.

CALIN FUSU: Investitiile ar putea sa se coaguleze, sa faca consolidarea pe regiuni. Investitorii privesc Romania ca pe un cap de pod pentru toata regiunea. In jurul Poloniei se intampla o consolidare si speram ca se poate face si in jurul Bucurestiului.

BUSINESS MAGAZIN: Credeti ca presa are un viitor ca business in online?

MARIUS GHENEA: Intrebarea este daca presa are viitor in offline.

RADU IONESCU: Asta voiam si eu sa zic. Daca tatal meu, care era abonat la trei ziare, nu mai citeste de vreo doi ani decat online, si el nu prea stie sa utilizeze calculatorul - i se deschide direct browserul pe o revista a presei online, nu cred ca presa va avea foarte mult viitor pe hartie.

ORLANDO NICOARA: Sunt convins ca, pe masura ce generatiile vor avansa, se va schimba si consumul de presa.

CALIN FUSU: E o previziune radicala asta. Mereu, cu aparitia unui nou mediu se vorbeste ca ce a fost va disparea, cum a fost cu radioul de exemplu. Se specializeaza intr-un anumit fel. Nu se stie...

RADU IONESCU: Corect. Si revistele nu o sa dispara la fel de usor.

CALIN FUSU: Si deja ziarele se transforma in mici reviste. Continutul e mai analitic.

BUSINESS MAGAZIN: Ce alte servicii se mai tranzactioneaza online?

ORLANDO NICOARA: Continutul, uite Ziarul Financiar este pe bani, WallStreet Journal este pe bani.

CALIN FUSU: Anunturile.

RADU IONESCU: Si matrimonialele.

BUSINESS MAGAZIN: Unde ar fi cresterea cea mai mare in urmatoarea perioada?

RADU IONESCU: In comert cu produse. O sa creasca foarte puternic partea asta care deja s-a dezvoltat, ma refer la IT, dar nu neaparat doar calculatoare. Si MP3 playere si lucruri de genul asta care inconjoara IT-ul. Cred ca de la anul o sa creasca si cartile.

CALIN FUSU: Publicitatea este unul dintre domeniile care va creste cu siguranta. Pe masura ce oamenii vor citi ziarele online, si publicitatea ii va urma.

ORLANDO NICOARA: Publicitatea online se tot dubleaza din 1999, de cand sunt eu in piata aceasta. Cat timp am pornit de la zero, este normala aceasta evolutie.

BUSINESS MAGAZIN: Da, dar la un moment dat ajungi la un volum suficient de mare la care e mai greu sa se dubleze.

RADU IONESCU: Cand se opreste dublatul, cu alte cuvinte?

ORLANDO NICOARA: Anul acesta nu stiu daca se va dubla. Nu va mai creste intr-un ritm la fel de mare.

BUSINESS MAGAZIN: Ce alte directii de dezvoltare mai vedeti pentru afacerile online?

RADU IONESCU: Publishing. Content original. In prezent, nu exista suficient continut original. Nu ma refer la anunturi, ci la informatii, la lucruri de citit in general. 80% din ce este acum este copy-paste. Pe de alta parte, am o intrebare: mai creste zona de servicii de recrutare? Mai are unde sa creasca? Ca bani, nu ca anunturi.

CALIN FUSU: Deocamdata creste.

ORLANDO NICOARA: Cred ca, de fapt, de-abia acum incepe sa creasca!

CALIN FUSU: Singura intrebare e cat de rapida e cresterea si asta depinde de nivelul de competitivitate din piata. Intrarea unor noi jucatori puternici, dispusi sa investeasca mult, tine cresterea, pentru ca actorii existenti nu cresc preturile. Pentru ca preturile din Romania sunt jos de tot, de zece ori mai mici decat in Polonia, de exemplu. Piata ar putea sa creasca doar prin ajustarea preturilor la nivelul Europei de Est.

ORLANDO NICOARA: Numai la publicitate suntem foarte scumpi.

RADU IONESCU: Da?

ORLANDO NICOARA: Da, in toata Europa de Vest cumperi CPM (cost per mia de afisari - n.r.) cu 2-3 euro, la noi cumperi cu 10.

DIANA NITU: Sunt prea putini care inteleg publicitatea online, care sa negocieze pe zona asta, dar vor sa intre si pe aceasta piata si accepta preturile cerute.

RADU IONESCU: Dar acest fapt vine si de la jucatorii din industrie.

ORLANDO NICOARA: Exagerezi.

RADU IONESCU: Nu, nu exagerez deloc. Cine a crescut pretul?

ORLANDO NICOARA: Gandeste-te cu cat cumparai acum trei ani de zile? A fost o strategie de a creste piata.

RADU IONESCU: Dar cine a facut-o, nu oamenii din industrie?

ORLANDO NICOARA: Ideea este ca noi preferam sa tinem preturile si sa vindem sus, chiar daca nu acoperim tot inventarul. Sunt foarte putine site-uri despre care poti sa spui ca vinzi tot spatiul disponibil. Pe cand in Vest, ei prefera sa vanda masiv, pentru ca piata le permite. In Romania, piata este inca mica si nu-ti permiti sa blochezi tot spatiul vanzand la un pret mai mic.

RADU IONESCU: Intrebare: Scade CPM?

ORLANDO NICOARA: Nu. Va creste! Din toamna va fi mai scump.

DAN GIOSAN: Sincer nu inteleg: nu e mai rentabil sa ai tot spatiul publicitar ocupat?

ORLANDO NICOARA: Dar nu il ai...

RADU IONESCU: Volumul de clienti, de campanii ramane acelasi.

DAN GIOSAN: Eu cred ca, daca ar fi mai ieftin, ar creste si volumul.

RADU IONESCU: Problema nu este pretul, ci faptul ca nu sunt clienti care sa vina, care sa inteleaga piata.

BUSINESS MAGAZIN: Ca si concluzie, ce credeti ca va creste in business-ul online?

CALIN FUSU: Eu cred ca va avea loc consolidarea regionala la nivel de top-playeri. Deoarece pietele sunt relativ micute in Europa de Est, cred ca se vor gasi jucatori - financiari, probabil - care vor incerca sa adune mai multe companii. Si nu neaparat in stilul Neogen - cumparat de site-uri si integrat tehnologii -, ci in sensul de integrare a echipelor de management de top din diverse tari, carora le creezi, cu sume importante de bani, o infrastructura mai puternica...

RADU IONESCU: Si asta numai in zone specializate, nu orice.

CALIN FUSU: Intr-adevar, nu poti sa treci la o consolidare pe toate serviciile, ci pe anumite segmente - servicii financiare, e-commerce, poate si publishing, unde ar interveni si grupurile de media.

ORLANDO NICOARA: Eu pariez pe anunturile de mica publicitate.

DIANA NITU: In zona de comert online, nu vor mai ramane cateva site-uri, ci vor aparea mai multe si mai specializate. Iar pe partea de marketing, este nevoie ca oamenii de vanzari si marketing sa invete ce inseamna mediul online, pentru ca este nevoie de specializare si pe partea aceasta.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Stefanescu, in ce merita sa investesti pe Internet?

ANDREI STEFANESCU: Este mai putin important in ce merita sa bagi bani, cat felul cum faci acel business online. Cand am pornit CeMancamAzi.ro, mai erau competitori, dar lucrul pe care l-au apreciat cel mai mult clientii era modul in care arata site-ul. Indiferent de business-ul in care vrei sa investesti, este foarte importanta grija fata de target-ul pe care ti-l propui. Ce as vrea sa spun ca si concluzie este ca in 1997 am demarat un proiect pe teme auto. Am vorbit cu majoritatea oamenilor din industrie si am pierdut cam trei ani si nu am reusit aproape nimic. Si atunci am avut revelatia ca Internetul s-a nascut, dar e in luna a saptea, e pe perfuzii si pe respiratie artificiala. Atunci am inteles ca trebuie sa-l lasi, ca este natural si normal ca si cei care sunt in cunostinta de cauza sa se implice, sa educe target-ul cat mai bine si sa-i anticipeze dorintele si sa i le onoreze. Ce se intampla acum este perfect normal. Toti tindem catre online, nu avem scapare.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Anghel, pana unde credeti ca vor creste platile online? Va creste foarte mult ponderea platilor online fata de cele offline?

ALEXANDRU ANGHEL: Indiscutabil vor creste mult. Nu stiu daca in viitorul apropiat, dar pe termen mediu cu siguranta vor fi foarte multi bani la mijloc. Ca si tendinte, eu as paria pe un iepure pe care nu-l miros, nu-l vad, nu-l simt, nu-l aud, dar cred ca va aparea ceva nou pe piata care va face foarte multi bani. Daca o sa-l miros, il impusc! Deocamdata o sa creasca business-urile care sunt acum, dar nu stiu daca va da cineva un tun imens din cei care sunt acum activi.

BUSINESS MAGAZIN: Dar din ce directie ar putea sa sara iepurele?

ALEXANDRU ANGHEL: E o intrebare la care as vrea sa raspund.

CALIN FUSU: Crezi ca vor fi alte directii decat cele care s-au dezvoltat in Polonia, America sau Germania?

ALEXANDRU ANGHEL: E normal sa apara chestii noi, intotdeauna au aparut chestii noi. Eu sper sa apara in Romania.

RADU IONESCU: Normal e sa apara unde e piata mai mare. Ar fi excelent, si mie mi-ar placea sa apara mai intai aici, dar...

CALIN FUSU: Poate sa apara in Romania, dar sa se adreseze global.

ALEXANDRU ANGHEL: Exact, de ce nu. Chiar si in momentul de fata, sunt multe site-uri din Romania care se adreseaza mai mult celor de peste granita.

RADU IONESCU: Eu ma astept sa creasca e-commerce-ul mai mult decat in 2005. Si probabil ca o sa vanda foarte mult cei care au inceput acum 2-3 ani si au strans ceva experienta, nu neaparat noii jucatori. O sa se regrupeze zona de continut, publisherii o sa-si foloseasca mai destept partea de continut, ca sa castige mai multi bani din publicitate. Si asta cred ca o sa faca toti. Nu numai pentru ca MediaPRO face un pas in sensul acesta, ci piata se misca in aceasta directie. Vom vedea mai multe miscari in acest sector. Si o sa creasca zona de servicii financiare, care e acum la inceput. Nu o sa fie o explozie anul acesta, dar o sa fie, si sunt bani aici.

Urmărește Business Magazin

/club-bm/club-business-radiografia-afacerilor-pe-internet-romanesti-1006526
1006526
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.