România trebuie să iasă din zodia forţei ieftine de muncă şi a ajutorului social şi să folosească inteligenţa nativă a naţiei
Analiştii spun că lumea intră într-o epocă nouă, a inovaţiei, care se va transforma în cel mai important driver de creştere, după manufactură, distribuţie sau informaţie, iar România, pentru a rezista într-o lume globalizată şi într-o Europă în schimbare, nu neapărat într-un sens bun, trebuie să iasă din zodia forţei ieftine de muncă sau a ajutorului social şi să folosească inteligenţa nativă a naţiei. Care este realitatea şi care sunt perspectivele inovaţiei în zona de business, ce se face şi ce ar trebui făcut?
CE ÎNSEAMNĂ INOVAŢIA PENTRU COMPANII?
Fără un focus pe inovaţie nu am exista ca business, răspunde Tudor Manea, vicepreşedinte şi director de tehnologie la eMAG. „Pentru a avea inovaţie noi considerăm că trebuie să existe două ingrediente. Primul îl constituie scopul companiei, misiunea ei. Pentru noi acest scop este satisfacţia clientului şi identificarea de noi metode prin care îi putem aduce acestuia valoare. Cel de al doilea ingredient este cultura organizaţională. Aici noi am construit o cultură constructivă, în care ideile sunt valorificate, greşeala, în linia valorilor companiei, nu este pedepsită, iar focusul către învăţare şi autodezvoltare este mare.“ eMAG a investit un milion de euro pentru trainingul şi dezvoltarea angajaţilor, a deschis încă două centre de cercetare şi dezvoltare IT în care va angaja 240 de ingineri IT, a organizat concursuri interne de inovaţie tehnologică, eMAG Hackathon, a investit în dezvoltarea unor instrumente de comunicare internă care să asigure accesul angajaţilor la informaţii.
În cazul KMG Internaţional, fostul grup Rompetrol, valoarea totală a investiţiilor realizate din 2007, anul preluării companiei locale de către kazahi, şi până în prezent este de peste 2 miliarde de dolari, sumă care înseamnă adaptarea gamei de carburanţi la standardele europene, a primului carburant aditivat, a primului serviciu de plată la pompă sau a primului serviciu dedicat flotelor auto.
În cazul unui gigant ca General Electric, suma cheltuită pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, cu preponderenţă în sectorul energetic, este de circa 3,5 miliarde de dolari, adică 6% din venituri, spune Danielle Merfeld, Global Technology Director, Electrical Technologies & Systems, GE, care răspune pentru activitatea a circa 500 de ingineri şi oameni de ştiinţă care acoperă întreg spaţiul de la semiconductoare şi componente mici până la sisteme electrice de mare putere. „Facem cercetare în toate zonele în care General Electric are afaceri, mai ales materialele avansate şi producţia, software generarea de energie electrică, aparatură medicală – imagistică avansată, detectarea anumitor boli. GE, la fel ca toate companiile, a fost afectată de criză, totul a încetinit, dar activitatea noastră în cercetare nu a încetinit. CEO-ul nostru a devenit cunoscut pe seama angajamentului său susţinut în ce priveşte tehnologia, iar tehnologia noastră a fost componenta centrală de dezvoltare a afacerilor, în toate tipurile de afaceri ale companiei. Din fericire pentru noi, cercetarea şi dezvoltarea nu au fost afectate. Putem să prevenim crizele, fiind şi mai inovativi. Asta este reţeta noastră pentru a fi vindecaţi, nu facem tăieri de costuri, ci facem investiţii pentru a ne menţine cercetarea“, spune Danielle Merfeld.
Procesul inovaţional nu poate fi nici declanşat la comandă şi nici nu trebuie căutate rezultate excepţionale tot timpul. „Încercările de a face ceva fenomenal, deosebit, extraordinar reduc din valoarea micilor diferenţe, şi nu ar trebui să o facă, pentru că şi micile diferenţe, cum ar fi trecerea de la becul cu incandescenţă la LED, tot inovaţii sunt. Absolut orice care duce la ceva mai bun este inovaţie, o sumă de diferenţe mici poate fi mai valoroasă decât o mare inovaţie“, spune Miruna Enache, EY.
Şi adaugă o istorioară care s-ar preda la anumite cursuri şi care mi-a plăcut. Este vorba de un aeroport din Canada, care măsura anual gradul de satisfacţie al călătorilor şi care ieşea prost mereu. Au căutat să îmbunătăţească modul cum circulau oamenii şi bagajele prin aeroport, au investit milioane de dolari pentru schimbarea mecanismelor, făcând apel la marea inovaţie şi la studii despre mişcarea dispozitivelor pentru bagaje, dar lumea a rămas nemulţumită. S-au gândit să vadă unde apare nemulţumirea şi au descoperit că era vorba de viteza cu care veneau bagajele, chiar dacă au investit acolo. Au căutat idei de la marele public, iar cineva venit cu o idee care a fost implementată şi care a schimbat de la o zi la alta procentul nemulţumiţilor şi a crescut cu 40% gradul de statisfacţie. Un tânăr IT-ist venise cu ideea să întârzie un pic viteza de circulaţie a oamenilor: „Dacă bagajele vin în 2 minute, oamenii să ajungă în 3 minute“. „Ideea este să ajungi la un rezultat, să dai cu cutia de pământ“, zâmbeşte Miruna Enache.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro