România trebuie să iasă din zodia forţei ieftine de muncă şi a ajutorului social şi să folosească inteligenţa nativă a naţiei
Analiştii spun că lumea intră într-o epocă nouă, a inovaţiei, care se va transforma în cel mai important driver de creştere, după manufactură, distribuţie sau informaţie, iar România, pentru a rezista într-o lume globalizată şi într-o Europă în schimbare, nu neapărat într-un sens bun, trebuie să iasă din zodia forţei ieftine de muncă sau a ajutorului social şi să folosească inteligenţa nativă a naţiei. Care este realitatea şi care sunt perspectivele inovaţiei în zona de business, ce se face şi ce ar trebui făcut?
Antreprenorul acestui an este, în competiţia Entrepreneur Of The Year organizată de compania de consultanţă EY, Mircea Tudor, câştigător de două ori al marelui premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva şi dezvoltatorul uneia dintre puţinele afaceri locale bazate pe invenţie, MB Telecom.
Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate, scannerul mobil robotizat pentru camioane, începând cu 2004, iar în 2009 a creat primul scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat anul trecut. Alături de Mircea Tudor pe scenă a urcat şi Cristi Badea, Emerging Entrepreneur of the Year România, fondator al Mavenhut, companie software specializată pe gândire „outside of the box“, pentru că să dai o nouă dimensiune, socială, bătrânului joc Solitaire, şi să îţi formezi astfel o piaţă de milioane de oameni necesită, trebuie să recunoaştem, un model de gândire aparte.
Mircea Tudor sau Cristi Badea sunt printre cei ce au reuşit mizând pe inovaţie. Făcând un pas înainte, să vedem cam care ar fi starea inovaţiei în întreg mediul de afaceri local. Prima oprire este la Institutul de Statistică, care prezintă periodic o sumă de declaraţii ale şefilor de companii, iar cele mai recente date sunt pentru perioada 2010 - 2012.
Perioadă în care ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparaţie cu perioada 2008-2010. Întreprinderile inovatoare de produse sau procese au avut o pondere de 6,3% în total întreprinderi, în scădere cu 8,0 puncte procentuale, în comparaţie cu 2008-2010, când s-a înregistrat o pondere de 14,3%. Întreprinderile inovatoare de metode de organizare şi de marketing au înregistrat o pondere de 18,8%, în scădere cu
7,7 puncte procentuale.
Al doilea stop este la o analiză europeană: Innovation Union Scoreboard 2014, un studiu al Comisiei Europene, spune că România este o naţie „modestă“ din punctul de vedere al inovării, pe antepenultimul loc, după Polonia şi înaintea Lituaniei şi a Bulgariei. Comisia Europeană ia în calcul mai mulţi parametri, cheltuieli cu cercetarea/dezvoltarea în companii şi la nivel guvernamental, numărul de studenţi, de doctorate sau de patente înregistrate - la majoritatea acestor indicatori ne aflăm sub media Uniunii Europene; cel mai recent studiu indică o creştere a numărului de doctorate şi a numărului de patente şi mărci comunitare şi scăderi la nivelul cheltuielilor companiilor cu inovarea şi la nivelul investiţiilor atrase.
Datele Uniunii Europene par a contrasta într-o oarecare măsură cu declaraţiile şefilor de companii, preluate şi analizate de statistică, şi de unde reiese, reamintesc, că o companie din cinci inovează, în marketing, în management sau în businessul propriu-zis. Nu rămâne decât să te întrebi: care este misterul? Dacă inovaţia este atât de răspândită, de ce nu sunt rezultatele mai vizibile? Şi de ce punctăm aşa de jos în statistica europeană? Şi de ce, până la urmă, avem totuşi prea puţine companii de tipul MB Telecom, care fac afaceri fundamentate pe inovaţie? Este inovaţia doar o iluzie?
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro