Cei mai mulţi dintre managerii prezentaţi în cataloage de-a lungul anilor au „ars„ etape, în comparaţie cu mulţi dintre colegii din şcoală sau cu colegii din alte ţări. Adaptarea economiei de piaţă, practicile capitaliste şi rigorile multinaţionalelor au fost pentru mulţi dintre aceşti tineri o veritabilă şansă, o trambulină pentru evoluţia în structurile companiilor. „Este senzaţional să vezi cum pleacă o piaţă de la zero, cum unii se nasc şi cresc, iar alţii mor", spunea unul dintre tinerii manageri prezentaţi în catalog, unde media de vârstă se plasează la puţin peste 35 de ani.

Muncă multă, completarea studiilor şi un dram de noroc par a fi punctele de convergenţă din carierele celor mai mulţi. Şi de la an la an tot mai mulţi dintre cei aflaţi în paginile catalogului „100 Tineri Manageri de Top" au experienţă câştigată pe pieţe din străinătate. Peste hotare au cunoscut noi modele de lucru pe care apoi au încearcat să le adapteze la specificul pieţei româneşti. „Nu putem aplica un şablon - fie el ca la francezi şi englezi - şi apoi să tăiem în jur, dar este un punct de plecare care poate fi adaptat„, spune un alt tânăr manager din ediţia 2013 a catalogului.

Mai trebuie spus şi că mulţi dintre cei care au fost prezentaţi în ediţiile anterioare au avut evoluţii profesionale spectaculoase, care confirmă faptul că alegerile noastre au fost corecte. Un exemplu este Adina Pascu, care a lăsat conducerea fabricii P&G de la Timişoara pentru a deveni director general al celei mai mari fabrici din Europa a Procter & Gamble. Sau Călin Drăgan, cel mai puternic executiv român din lume, aflat de numai câteva luni la conducerea unei companii japoneze mai mare decât Petrom. Şi lista nu se opreşte aici.