Cotidianul Financial Times nu pare sa fi scapat neatins de "gripa" care a cuprins ziarele britanice de un an incoace. Desi a mai avut scaderi de-a lungul timpului, influenta publicatie britanica a refuzat remediul tabloidizarii. Pana acum.

Financial Times face parte din categoria publicatiilor alaturi de care un om de afaceri occidental isi bea cafeaua de dimineata. Poate ca acesta este si motivul pentru care FT a refuzat pana acum sa recurga la nou descoperitul remediu al ziarelor aflate la ananghie: tabloidizarea. Erodarea audientei traditionale si eventual a credibilitatii ar fi fost, au crezut oficialii ziarului, mai mult ca sigura. 

De curand insa, cotidianul a anuntat ca va tipari o editie de seara gratuita in format tabloid, relateaza editia electronica MediaGuardian. "Este doar un instrument de marketing", explica un purtator de cuvant al publicatiei la inceputul acestei luni. "Nu este un prim pas in a transforma Financial Times intr-un tabloid", preciza el, incercand sa contracareze zvonurile conform carora FT - cum i se spune ziarului - urmeaza sa fie tabloidizat. Editia-tabloid va fi plasata in locatii strategice, cel mai probabil la statiile de metrou din Londra. Tirajul editiei tabloid va fi intre 70.000 si 100.000 de exemplare si nu va avea mai mult de 10 pagini, relateaza acelasi site. Oficialii FT au spus ca editia de seara va cuprinde stirile de baza, cifrele relevante si ceva comentarii pe baza acestora, oferind cititorilor o "reactie spontana", publicatia-mama urmand sa prezinte stirile, comentariile si analizele detaliate "ca de obicei".

Specialistii media pun insa acest demers pe seama declinului publicatiei in ultimii doi ani. Este o masura prin care FT incearca sa-si revigoreze veniturile din publicitate, spun acestia. Si pierderile, in general. Conform The Guardian, vanzarile Financial Times in Marea Britanie au scazut cu 5,5% din august 2004 pana in ianuarie 2005. In ce priveste veniturile din publicitate, acestea au scazut la 28,7 milioane de euro in 2004 (fata de 46 de milioane de euro incasari din publicitate in 2003).

Masurile au venit de la sine. La inceputul acestui an, vestea ca Financial Times a inceput un nou program de reducere a costurilor a facut inconjurul lumii.  Dupa ce a redus personalul comercial cu 15% in 2003, de data aceasta Financial Times avea sa "piarda piesele de rezistenta, seniorii", dupa cum scria The Guardian in urma cu doua luni. "Jane Fuller, unul dintre asistentii editoriali, va parasi publicatia dupa 18 ani petrecuti la FT", scria aceeasi publicatie. Fuller s-a numarat printre cei 30 de membri ai echipei redactionale care au parasit FT in lunile ianuarie si februarie ale acestui an. Dintr-un total de 550, cat numara personalul editorial al FT in intreaga lume. "Concedierile au fost voluntare, nimeni nu a fost dat afara impotriva vointei lui", spune un apropiat al publicatiei. 

De altfel, cotidianul Financial Times este cunoscut pentru faptul ca "nu trimite oamenii la usa pe nepusa masa", spune acesta. Realitate confirmata si de oficialii publicatiei. In urma cu o luna, purtatorul de cuvant al FT caracteriza acest proces al reducerii costurilor prin concedieri voluntare ca fiind unul "fara dureri, lin". "Ne pare rau cand oamenii pleaca, dar acestia sunt oameni care au vrut sa plece", au spus oficialii Financial Times. Cum a fost posibila o asemenea ruptura "lina", cum o descria FT?  "Toti oamenii acestia pleaca cu sume frumoase de bani in buzunar", spune acelasi apropiat al publicatiei, sub acoperirea anonimatului. Sumele mari adunate de-a lungul anilor de vechime creeaza diferenta fata de "concedierile in stil clasic, fara drept de apel", a mai spus acesta. 

Insa nici aceste disponibilizari voluntare, nici editia tabloid ce urmeaza sa fie tiparita nu sunt de ajuns. Financial Times a fost nevoit sa gaseasca si alte solutii pentru a-si cosmetiza pierderile. S-au adaugat anumite sectiuni si pagini, s-a facut un redesign radical al ziarului, s-au lansat alte editii. "Deci nu cred ca se poate spune ca FT-ul a recurs numai la reducerea costurilor," spune, potrivit presei britanice, acelasi apropiat al publicatiei care nu a dorit sa isi dezvaluie identitatea. Toate aceste eforturi s-au facut intern, fara consultanti. Motivatia? Rareori consultantii externi aduc o contributie "care justifica tarifele pe care le incaseaza si adesea opereaza potrivit motto-ului «If there is no solution, there’s money to be made in prolonging the problem». Majoritatea companiilor care s-au redresat cu succes in urma unor crize au facut-o cu resurse proprii", a spus el. Eforturile de reducere a costurilor au inclus si reteaua de corespondenti FT si eliminarea unor posturi din retea (de exemplu, Financial Times nu mai are corespondent la Bucuresti, de Romania se ocupa acelasi corespondent care acopera Ungaria - n.r.).

Financial Times nu este singura publicatie non-tabloidala din Marea Britanie care a inregistrat o scadere a tirajului si a veniturilor din publicitate in ultimii doi ani. Analisti ai mass-media britanice spun ca majoritatea publicatiilor tip "broadsheet" au avut probleme similare, iar principala cauza a declinului este Internetul. Nu acelasi lucru se poate spune despre publicatiile de tip tabloid, care au avut o "revenire spectaculoasa", dupa cum scria situl NewsMax in urma cu o luna. Apar tabloide noi pe tot cuprinsul tarii si in intreaga lume, iar multe sunt gratuite. "Pe cititor nu il costa nimic, iar discounturile acordate advertiserilor sunt mai mari decat cele acordate publicatiilor serioase", relateaza acelasi site. 

Moda cotidienelor gratuite a aparut mai intai in Europa in 1995, cand media mogulul suedez Jan Stembeck a lansat tabloidul gratuit Metro. Ziarul era subtire si continea stiri de agentie, articole de divertisment si fotografii. A fost "un succes instant", scrie NewsMax. 

In curand, Stembeck a mai lansat zeci de alte ziare gratuite in Europa si mai tarziu in Statele Unite si America de Sud. "Cresterea tabloidelor a amenintat pozitia dominanta a ziarelor traditionale, de mari dimensiuni, care au inregistrat un declin constant in ultimii ani".

Astfel, pentru a rezista pe piata, publicatiile tip "broadsheet" au fost nevoite sa se adapteze. Cu audienta instabila, cele mai multe ziare traditional sobre au inceput sa scrie despre celebritati si scandaluri "pe care le evitasera anterior", explica International Herald Tribune (IHT) in urma cu doua saptamani. IHT se refera la doua dintre publicatiile britanice model, The Times si The Independent, care au trecut de la "broadsheet" la tabloid. 

Aceasta miscare a fost urmata de o crestere de 4,51% pentru The Times, respectiv 12,17%, pentru The Independent, conform unui raport de luna trecuta a ABC, biroul de audit al tirajelor.  "Iar The Guardian isi pregateste propria schimbare, la o forma aflata undeva la mijloc", scria IHT la inceputul acestei luni. 

Alte ziare investesc in noi echipamente de tiparire, cu intentia de a vinde mai multa publicitate color. Printre acestea se numara si The Times care pierde bani "investind din greu" pentru a prinde din urma tirajul lui The Daily Telegraph. 

"Audienta jurnalismului serios este in crestere, dar jurnalismul serios este serios de scump", spunea Robert Thomson, editor al The Times, citat de IHT. Trecand la format tabloid, The Times si The Independent se reorienteaza catre piata de mijloc, dominata de atata vreme de The Daily Mail, care concureaza cu The Daily Express in lupta pentru cititori.

Daca Financial Times va urma aceasta tendinta, ramane de vazut. La fel si daca remediul pe care l-a gasit - tabloidul de seara -  este unul temporar. Un simplu "instrument de marketing".