Să ne imaginăm la linia de start a unei curse salariul, bonusul, beneficiile, inflaţia, dobânzile la credite, paritatea leu /euro. Care iepure fuge mai repede?

Graficele cu evoluţia salariilor variază mult în funcţie de profesie şi de domeniu. Cele mai spectaculoase modificări – mai cu seamă prin numărul mare de oameni implicaţi – se leagă de raportul lefurilor din mediul de stat faţă de cel privat. Crizele care au marcat economia – locală şi mondială –, războaiele, vremea (anii mai secetoşi îşi pun amprenta asupra PIB-ului şi nu numai), deciziile guvernanţilor de diverse culori sunt, de-a valma, factori care îşi pun amprenta asupra puterii de cumpărare. Implicit, pe nivelul de trai. Impactul variază însă, în funcţie de profesie, domeniu, performanţa firmei şi, desigur, inflaţie – care sapă tot mai adânc în bugetele de cheltuieli, alături de dobânzi.

Inflaţia din 2023 a variat de la 14,5% în primul trimestru la 10,3% în cel de-al doilea şi 8,8% în T3. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, semnala recent că la nivel european doar în Ungaria se înregistrează o inflaţie mai mare decât la noi în prezent. „Eram pe locul 7-8 în lunile de vară, acum am ajuns pe locul doi, singura ţară care are o variaţie anuală mai mare decât noi e Ungaria.” Rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie 2023 la 8,83%, în linie cu previziunile, de la 9,43% în luna august, pe fondul decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate şi al accentuării declinului în termeni anuali al preţurilor energiei, menţionează raportul BNR.

Mă bucur mult că frenezia creşterii preţurilor s-a mai temperat. Dar n-am speranţe la ieftiniri. Aţi constatat, desigur, că orice creştere de preţ se păstrează, chiar dacă dispare motivul. De pildă preţul de închiriere a terenului de tenis creşte odată cu venirea frigului în fiecare sezon rece, pe motiv că sunt costuri suplimentare pentru instalarea balonului, pentru energia necesară la încălzire şi iluminat etc. Dar când balonul dispare, preţul nu scade. Sau de câte ori n-am auzit că vor creşte preţurile din pricina – să spunem – avansului la preţul combustibilor sau energiei? Vă amintiţi să se fi ieftinit cumva vreodată la raft ciocolata, pâinea sau carnea, chiar dacă preţurile carburanţilor s-au micşorat? Desigur, majoritatea companiilor au politici salariale clare pentru creşteri în funcţie de inflaţie, performanţe şi ochi frumoşi sau grade de rudenie. Conform INS, în septembrie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost de 7.350 lei, cu 92 lei (Ă1,3%) mai mare decât în luna august, iar câştigul salarial mediu net a fost de 4.593 lei, în creştere cu 62 lei (Ă1,4%) faţă de luna august 2023. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (11.450 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.524 lei).

Privită pe parcursul mai multor ani, cea mai spectaculoasă este pesemne evoluţia chenzinelor IT-iştilor. Între 2005 şi 2015, salariile angajaţilor din IT au crescut de patru ori; doar în 2008 creşterea medie a veniturilor pentru specialiştii din domeniu a fost de 32% faţă de anul anterior. De la 4.378 de lei net, cât era câştigul salarial în 2015, veniturile specialiştilor din IT au mai înregistrat un alt salt spectaculos, ajungând anul trecut la 9.178 de lei. Spre comparaţie, venitul mediu net în 2022 a fost de puţin peste 3.900 de lei (faţă de 1.800 de lei în 2015). Dar în timp ce orice firmă privată are motive şi dreptul de a creşte salariile fără a da socoteală, nu pot spune că privesc la fel de obiectiv un salariu net de 8.000 de lei pentru un şofer angajat la vreo instituţie de stat. Salariile din aparatul de stat atârnă atât de greu în balanţa bugetului, încât statul contractează credite după credite pentru care plătim cu toţii. Noi şi probabil şi urmaşii noştri.

O altă perspectivă de a (ne) privi salariile / veniturile este cursul valutar. 5.000 de lei – o cifră rotundă, ca să vizăm mia de euro – erau echivalentul a 1.500 de euro în urmă cu 15 ani.

Pe parcursul anilor, în funcţie de alegeri, inspiraţie şi poate noroc, veniturile au fost influenţate pozitiv sau negativ. 54% dintre românii Paretto (1,9 milioane de oameni, care câştigă de peste două ori mai mult decât restul populaţiei) apreciază că veniturile medii au fost influenţate pozitiv de aderarea la UE. 26% din acest public crede că veniturile medii sunt la fel, iar 20% sunt de părere că sunt la un nivel mai rău (faţă de perioada de dinainte de aderarea României la UE), arată cea mai recentă ediţie a studiului Paretto Report, realizat de firma de consultanţă de marketing Brandelier şi firma de cercetare de marketing AHA Moments. Una peste alta, devreme ce salariile medii au crescut de aproape două ori şi jumătate în zece ani, în mod clar sunt mai mulţi cei fericiţi, cărora nivelul de trai le-a crescut. Poate nu cât şi-ar fi dorit sau sperat. Dar e mai mult soare pe strada lor. Aşa cum spun şi celebrele versuri ale ABBA, „Money, money, money / Always sunny / In the rich man’s world”, fredonate de nu mai puţin celebrii actori din „Mamma Mia”.  

Ioana Mihai-Andreieste editor Business Magazin