Una dintre cele mai importante ştiri, un adevărat breaking news, dar de data aceasta altfel, una dintre cele mai rele-vante analize, şi nu doar de ieri sau de luna aceasta, ci din ultimii ani, a fost cercetarea realizată şi publicată de Ella Kallai, economistul-şef al Alpha Bank România. Raportul, intitulat „Inegalitatea de venituri”, analizează evoluţia veniturilor disponibile ale populaţiei după aderarea la Uniunea Europeană pentru o parte dintre fostele ţări co-muniste – Polonia, Cehia, Ungaria, România şi Bulgaria – şi le compară cu media Uniunii Europene şi cu alte ţări din Uniunea Europeană.

Analiza se concentrează pe venitul mediu disponibil şi pe evoluţia clasei de mijloc. Venitul disponibil mediu al României în 2023 a fost de 31% din media UE, adică 7.100 de euro, faţă de 23.000 de euro, în timp ce în 2007 era de 13%, respectiv 1.900 de euro faţă de 14.700 de euro, conform raportului Alpha Bank. Între 2023 şi 2007, venitul disponibil mediu anual a crescut de 4,8 ori în Bulgaria, de 3,7 ori în România, de 2,7 ori în Polo-nia, de 2,5 ori în Cehia şi de 1,9 ori în Ungaria, comparativ cu o creştere de 1,6 ori în Uniunea Europeană. Ella Kallai analizează şi inegalitatea veniturilor în ţările din regiune, unde observă evoluţii diferite, conform coeficientului Gini, un indicator a cărui valoare creşte odată cu inegalitatea de venituri.

În perioada 2014-2023, inegalitatea de venituri a scăzut în România, Cehia, Polonia, Bulgaria şi a rămas constantă în Ungaria. Cehia este ţara cu cea mai mică ine-galitate de venituri, în timp ce Bulgaria şi România sunt ţările cu cea mai ridicată inegalitate, deşi în scădere. Scăderea inegalităţii de venituri este extrem de importantă, pentru că reflectă într-un fel sau altul gradul de coezi-une socială. Atunci când inegalitatea de venituri creşte, diferenţa dintre bogaţi şi săraci se măreşte, ceea ce, la un moment dat, poate conduce la o nemulţumire generală care afectează întreaga societate. „În timp ce inegalitatea de venituri rezultată din diferenţele de talent, efort şi noroc este inevitabilă, inegalitatea de venituri excesivă poate eroda coeziunea socială, poate duce la polarizare politică şi, în cele din urmă, la o creştere economică scăzută. Privită din această perspectivă, scăderea inegalităţii de venituri comparativ cu regiunea şi Uniunea Europeană, concomitent cu scăderea inegalităţii de venituri în ţară, reprezintă o realizare remarcabilă a României după aderarea la Uniunea Europeană”, menţionează Ella Kallai.

Analistul-şef de la Alpha Bank România discută, de asemenea, evoluţia clasei de mijloc din punct de vedere al veniturilor, segment care include acea parte a popu-laţiei al cărei venit disponibil anual se situează între 75% şi 200% din venitul disponibil median anual. Conform ana-lizei, ponderea populaţiei care aparţine clasei de mijloc s-a extins de la 51% în 2007 la 61% în 2023. „Creşterea cu 10 puncte procentuale a fost cea mai amplă extindere din regiune, datorându-se atât reducerii ponderii clasei cu venituri mari de la 14% în 2007 la 8% în 2023, cât şi reducerii ponderii clasei cu venituri mici, de la 35% în 2007 la 31% în 2023”, se menţionează în raport. În Ungaria, clasa de mijloc s-a contractat la 65% în 2023, de la 70% în 2007. Clasa de mijloc este cea mai extinsă în Cehia (72%), urmată de Polonia (67%). Comparativ cu ţările membre UE mai vechi, precum Grecia şi Italia, clasa de mijloc din regiune tinde să fie mai extinsă, iar inegalitatea de venituri mai redusă.

În valori nominale, clasa de mijloc din România este situată între 4.900 şi 13.100 de euro, 4.900-13.000 de euro în Bulgaria, 19.200-27.200 în Cehia, 5.500-14.800 de euro în Ungaria, 7.500-20.000 de euro în Polonia, 7.500-20.100 de euro în Grecia şi 14.900-39.600 de euro în Italia. Analiza este mult mai extinsă şi poate fi citită in-tegral pe site. După aderarea României la Uniunea Europeană, PIB-ul, care măsoară valoarea adăugată în ţară într-un an, a crescut de la 97,8 miliarde de euro la 320 de miliarde de euro în 2023 şi va ajunge la 350-360 de miliarde de euro în 2024. Investiţiile străine, care au început să vină de la finalul anilor ‘90, când s-a luat decizia ca România să intre în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2007, fondurile europene, creşterea salariilor, creşterea com-paniilor româneşti mici şi mijlocii, stabilitatea politică au susţinut această creştere economică a României, care a avut ca rezultat reducerea inegalităţilor şi creşterea clasei de mijloc.

După criza din 2008 şi începând cu 2012, creşterea accelerată a salariului minim, creşterea afacerilor mici şi mijlocii, scăderea dobânzilor la lei, presiunea de pe piaţa muncii, care a impus companiilor să crească salariile pentru a nu pierde forţă de muncă şi a atrage noi talente, creşterea clasei de corporatişti, în special din industria IT, şi nu în ultimul rând stabilitatea absolut remar-cabilă şi de neimaginat a cursului valutar leu/euro au dus la creşterea veniturilor, în special din punct de vedere procentual a celor cu venituri mici şi consolidarea unei clase de mijloc care fusese lovită de criza financiară din 2008. Este adevărat că am avut o creştere economică susţinută, dar care nu s-a transformat în totalitate în dezvol-tare economică şi de aceea multă lume consideră că nu s-a întâmplat nimic bun în România din momentul aderării la Uniunea Europeană.

Au fost zone din România care au beneficiat de investiţii străine, de investiţii private româneşti, de un flux mai mare de fonduri europene, în timp ce alte zone, de obicei acolo unde influenţa baronilor locali, începând cu cei politici, a fost şi este mai mare, nu au beneficiat de investiţii. Aceste zone sunt captive statului, iar liderii politici şi economici au o retorică contra investiţiilor străine, contra celor care fac profit, contra instituţiilor europene şi euroatlantice. Covidul, războiul din Ucraina, criza preţului la energie, explozia inflaţiei şi creşterea exponenţială a dobânzilor nu au dărâmat economia românească, ci dimpotrivă, au făcut-o mai puternică. România a fost mai puternică pentru că au crescut veniturile disponibile, pentru că am avut o clasă de mijloc mai puternică, pentru că au fost găsite resurse financiare din alte zone decât cele tradiţionale, pentru că euro a fost ex-trem de stabil, pentru că piaţa afacerilor mici şi mijlocii s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 15 ani. România a avut şi are o şansă extraordinară, unică în istoria noastră, prin intrarea în Uniunea Europeană şi în NATO. Şi nu ar trebui să uităm acest lucru.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)