In ultima vreme, am tot mai des senzatia ca publicitatea este mai interesanta decat programele de televiziune care o gazduiesc. Nu ma dau in vant dupa reclamele la detergenti, dar ma intereseaza ce se afla in spatele cutiei colorate care contine in mod necesar ceva mai bun sau mai rentabil decat un produs obisnuit. E un joc al identificarii in care nu ni se vinde o banala solutie pentru spalatul vaselor, ci ni se propune o imagine in care sa ne recunoastem, fie asa cum suntem, fie asa cum am dori sa fim. Exista insa o exceptie de la aceasta ecuatie: corporatiile. Ele par ca nu vor sa ne vanda nimic si inverseaza termenii: ne propun o imagine frumoasa prin care ar vrea sa fie identificate. Cu alte cuvinte, platesc pentru a ne castiga simpatia: companiile petroliere se vor protectoarele naturii, iar institutiile finantelor abstracte ar vrea sa ne cheme pe numele mic.

Tocmai cand credeam ca am intuit tainele publicitatii, m-am lovit de un caz interesant. IBM, o corporatie planetara, ne propune nu doar o imagine, ci un proiect ambitios. Se cheama A Smarter Planet si porneste de la premisa ca lumea in care traim este plina de tehnologie, dar omenirea nu o foloseste eficient pentru a-si rezolva marile probleme. La momentul actual, exista aproape un miliard de tranzistori pe cap de locuitor (doar procesorul computerului pe care redactez acest text are vreo doua miliarde), iar senzori producatori de date sunt inglobati in mai toate lucrurile care ne inconjoara. In al doilea rand, totul devine interconectat. Nu doar cei aproape doua miliarde de utilizatori de internet, ci si o multime de sisteme si aparate care comunica intre ele. In fine, dispunem de o imensa putere computationala, capabila sa proceseze tot acest ocean de informatii. Si cu toate acestea, o cincime din populatia planetei nu are apa potabila de calitate, sistemele de ingrijire a sanatatii nu reusesc sa conecteze pacienti, medici, diagnostice, furnizori de medicamente si companii de asigurari, pietele financiare nu controleaza riscurile investitiilor, ambuteiajele provoaca risipirea a milioane de tone de combustibil, iar exemplele pot continua la nesfarsit. IBM crede ca daca am folosi eficient mijloacele informatice si datele de care dispunem, am putea rezolva multe dintre aceste probleme si ne invita pe toti sa construim o planeta mai inteligenta.

E greu de spus cat e marketing si cat e proiect concret in toata aceasta campanie. Pe situl web dedicat proiectului sunt inventariate nu mai putin de 36 de domenii de aplicabilitate, de la energie la educatie si de la trafic pana la administratie publica, fiecare dintre acestea fiind tratat la nivel de viziune, de perspective si insotite de idei deja implementate cu succes in diferite colturi ale pamantului. Am parcurs mai cu atentie doar un singur domeniu abordat, educatia, si am fost impresionat de bogatia de informatie si de ideile tratate. E adevarat ca cele mai multe exemplificari se bazeaza pe implementari realizate de IBM, iar concentrarea pe Statele Unite este uneori excesiva, dar este evident ca proiectul este cat se poate de serios si nicidecum utopic. Totusi, lumea se intreaba ce interes are IBM sa dezvolte un asemenea proiect, dincolo de aspectul publicitar de la care am pornit.

Intr-un amplu articol publicat de revista Fortune in aprilie, proiectul A Smarter Planet este corelat cu noua viziune de business promovata de presedintele si directorul executiv Sam Palmisano inca din 2003, cand a ocupat aceasta pozitie. IBM nu mai este un simplu furnizor de tehnologie, este un consultant si furnizor de solutii la nivel mare. Aceasta orientare s-a dovedit si extrem de profitabila, daca ne gandim ca veniturile IBM de anul trecut au fost mai mari de 100 de miliarde de dolari (cam cat produsul intern brut al Australiei). Un amanunt interesant este ca vanzarile de hardware reprezinta doar 8% din cifra de afaceri a companiei, in vreme ce partea de software reprezinta 43%, iar cea de consultanta 39%. Daca la aceste cifre mai adaugam bugetul anual de 6 miliarde acordat cercetarii si dezvoltarii, avem imaginea unui colos care poate cu adevarat sa ne faca planeta mai desteapta.

Este imposibil de negat ca acest urias proiect are si un pronuntat caracter publicitar. Insa nu este genul care sa ne castige doar bunavointa, ci unul mult mai concret. IBM nu ne va salva planeta pe gratis, iar clientii cei mai interesati in domeniile abordate de proiect sunt si cei mai bogati: guvernele.