Fondul European pentru Stabilitate Financiară "are suficiente mijloace ca să-şi onoreze angajamentele actuale şi viitoare care decurg din programele de ajustare ale ţărilor zonei euro", a declarat Klaus Regling, CEO al Fondului, comentând decizia Standard & Poor's de a reduce ratingul acestuia de la AAA la AA+, după ce a tăiat în acelaşi fel ratingurile a nouă ţări din zona euro. "Fondul are suficienţi bani ca să reuşească", a tradus ministrul francez al bugetului, Valerie Pecresse.

Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) a fost înfiinţat ca să susţină, prin vânzări de obigaţiuni garantate de statele puternice ale zonei euro, ţările cu probleme - Grecia, Irlanda şi Portugalia, confruntate cu imposibilitatea de a se mai finanţa de pe piaţă din cauza dobânzilor înalte. Ratingul AAA căpătat de fond la înfiinţare a fost susţinut de faptul că principalii săi contributori - Germania, Franţa, Austria, Olanda, Finlanda sau Luxemburg - beneficiau de rating AAA. EFSF, pornit o capacitate iniţială de finanţare de 440 de miliarde de euro, ar urma să fie dublat din iulie de un fond permanent, un fel de FMI european (Mecanismul European pentru Stabilitate), de capitalizarea căruia se vor ocupa guvernele europene. Cum se ştie, criza datoriilor s-a acutizat anul trecut atunci când a apărut pericolul ca închiderea de către pieţele financiare a accesului pentru Spania sau Italia să împovăreze Fondul cu nişte programe de salvare mai scumpe decât toate resursele aflate la dispoziţia lui.

Decizia Standard & Poor's de a reduce ratingul Franţei şi al Austriei la AA+ şi de a ataşa perspectivă negativă ratingului pentru ultimele trei ţări menţionate mai sus lasă însă Germania în postura de ultim mohican al puterii financiare a Europei, cu efect dublu - o presiune sporită pe finanţele Germaniei şi scăderea consecutivă a capacităţii fondului de a atrage resurse, reducând eligibilitatea obligaţiunilor emise de fond drept colateral la licitaţiile de credite organizate de Banca Centrală Europeană. "Angajamentele EFSF nu mai sunt susţinute de garanţii din partea unor state membre ale zonei euro notate cu rating AAA de Standard & Poor's sau de titluri notate cu AAA şi nu există suplimentări de credit suficiente ca să contracareze ceea ce noi considerăm o scădere a capacităţii statelor respective de a obţine finanţare", a conchis agenţia de rating.

În privinţa suplimentării fondului, nici nu se pune problema, a replicat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, pentru că garanţiile de care dispune acum sunt suficiente pentru necesităţile din următoarele luni (Germania contribuie cu garanţii în valoare de 211 miliarde de euro). Ba mai mult, cancelarul Angela Merkel a şi spus că ea "a fost întotdeauna de părere că EFSF n-are neapărat nevoie de rating AAA", conform Bloomberg. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a adăugat însă, conform AFP, că va fi nevoie ca ţările rămase cu cel mai mare rating să-şi majoreze contribuţiile, "dacă vrem să avem parte de aceleaşi dobânzi şi de aceeaşi capacitate de creditare". Şi e previzibil că o creştere a poverii pe umerii Germaniei, în condiţiile în care tocmai bate la uşă aprobarea viitorului pachet de salvare pentru Grecia, estimat la 130 de miliarde de euro.

Analiştii Crédit Agricole notează că implicaţiile imediate ale acţiunilor Standard & Poor's vor rămâne limitate (ceea ce s-a şi văzut (Japonia tocmai a cumpărat, imediat după scăderea ratingului EFSF, titluri în valoare de 1,5 mld. euro emise de acesta, iar oficialii niponi şi-au exprimat încrederea în el), mai ales că investitorii deja se aşteptau la astfel de retrogradări, care n-au fost un şoc pentru ei. "Implicaţiile politice pe termen lung sunt mai puţin evidente, în special pentru Germania şi Franţa, în perspectiva următoarelor reuniuni la vârf care vor decide viitorul politicii fiscale în UE", arată Frederik Ducrozet şi Hervé Goulletquer, analişti ai Crédit Agricole.

"Reducerile de rating vor accelera procesul de integrare fiscală, ducând la un pact fiscal mai dur decât cel avut în vedere până acum, iar aria lui de acţiune va fi rapid lărgită spre a cuprinde măsuri de stimulare a creşterii şi reforme instituţionale", afirmă analiştii francezi. La sfârşitul acestei luni, oficialii zonei euro şi ai UE ar urma, într-adevăr, să bată în cuie îndelung disputatul text al pactului fiscal care stabileşte felul cum se vor aplica limitele de deficit bugetar, sancţiunile pentru depăşirea lui şi posibilităţile de armonizare fiscală între ţările membre.