Cum ar fi ca cineva, văzând că ai probleme în a-ţi ţine afacerea pe picioare şi că abia te mai descurci cu cheltuielile, să-ţi întindă o mână de ajutor, să te întrebe cum îţi este şi de ce ai nevoie, să-ţi dea sfaturi ca să te redresezi şi toate astea sub garanţia că, dacă depăşeşti greutăţile, partenerii şi furnizorii tăi nu vor afla că ai avut probleme? Cam asta promite să facă Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restructurarea de business, o măsură legislativă care ar urma să fie implementată şi în România în acest an.

Vorbim foarte mult în ultima vreme despre crize. „Cred că în viitorul apropiat s-ar putea să ne confruntăm cu valuri de insolvenţe, pentru că multe businessuri, mai ales din zona IMM, sunt destul de slăbite după doi ani de pandemie”, a spus Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR, la videoconferinţa „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CITR, liderul pieţei de insolvenţă din România. Focusul noii legislaţii este prevenirea falimentelor şi a insolvenţelor, lucru care s-a petrecut deja în alte ţări în care directiva a fost deja implementată. „După consultări cu mediul de afaceri, mediul bancar şi instituţiile, avem un proiect de act normativ de transpunere a normativei. Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente. Voi susţine adoptarea cât mai rapidă a acestui proiect în Parlament, astfel încât piaţa românească să beneficieze de aceste proceduri, după ce adoptarea acestei directive privind restructurarea şi insolvenţa la nivelul UE a fost salutată de mediul de afaceri european”, a spus Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei.

Noua legislaţie, a cărei adoptare este aşteptată în următoarele luni, ar fi o mână de ajutor pentru firmele care trec prin dificultăţi financiare, în special acele „companii-zombi”, funcţionale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an. „În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste 1 milion de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvenţă iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace şi nu se redresează”, a spus Vasile Godîncă-Herlea. Motivul pentru care aceşti manageri şi antreprenori aleg să nu declare nevoia de ajutor este stigmatul asociat statutului de firmă în insolvenţă, au spus speakerii care au participat la eveniment. Unul dintre avantajele cu care vine procesul de redresare preinsolvenţă pe care îl presupune Directiva Europeană 1023/2019 este însă confidenţialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

„Soluţia pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important”, a precizat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR.

Când „strigătul de ajutor” vine prea târziu, soluţiile nu mai sunt eficiente, este el de părere, astfel că momentul începerii procedurilor de redresare nu trebuie amânat.

„Trăim un moment deosebit de abrupt, în care economia se schimbă, de la modelul «on demand», la modelul «on stock». Acest consum de cash poate să afecteze şi cele mai sănătoase companii. E important să poţi să faci distincţie între problemele rezolvabile şi cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar şi mai predictibil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară. Trebuie să avem nişte early adopters, pe care masa îi va urma”, a spus Rudolf Vizental, CEO şi cofondator al ROCA Investment.

Prevenirea, remedierea timpurie, a doua şansă - sunt cuvintele-cheie pentru o companie, pentru ca businessul să rămână sănătos, a subliniat şi Mirela Iovu, preşedintele Asociaţiei consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar. „Reacţia creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua şansă. Vom vedea că ceea ce ne speria în trecut legat de insolvenţă nu va mai fi la fel. Aştept cu interes noul cadru legal, care va aduce îmbunătăţiri substanţiale”, a spus Mirela Iovu. Proiectul de lege care transpune Directiva Europeană 2019/1023 în domeniul prevenţiei şi restructurării de business şi care va schimba legea insolvenţei în România se află în comisiile de specialitate ale ministerelor pentru avizare, iar ulterior va fi transmis spre aprobare către guvern şi Parlament. CITR, parte a Impetum Group, a fost consultantul expert în consorţiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE în domeniul prevenţiei şi restructurării în România.

„Schimbarea legislaţiei în domeniul insolvenţei în România şi crearea unor instrumente preinsolvenţă adaptate nevoilor companiilor vine într-un moment cum nu se poate mai potrivit. Analizele noastre asupra pieţei ne indică faptul că pandemia a dat amploare dificultăţilor preexistente ale companiilor, dar nu le-a încurajat să acceseze proceduri de restructurare. Odată cu încetarea schemelor de sprijin guvernamental ne aşteptăm ca multe companii să fie beneficiarele noilor soluţii de sprijin pe care le va aduce schimbarea legislaţiei”, spune Vasile Godîncă-Herlea.

Potrivit Studiului Confidex aferent semestrului al doilea din 2021, realizat de Impetum Group, 37% dintre manageri înţeleg restructurarea ca fiind un proces intern, centrat pe îmbunătăţirea fluxurilor operaţionale, în timp ce 34% dintre aceştia consideră restructurarea ca fiind un răspuns la factori externi (piaţă/concurenţă). Răspunsurile majorităţii managerilor cu privire la ce presupune un proces de restructurare arată că mediul de business recunoaşte existenţa acestei nevoi şi înţelege că aceasta poate fi adresată în mod diferit, în funcţie de specificul situaţiei.

Cum e la alţii? Ţări precum Danemarca, Slovenia sau Grecia, unde a fost deja implementată în legislaţia naţională Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restructurarea de business, resimt beneficiile acestor preveniri, care au dus la salvarea mai multor businessuri. Biroul de arhitectură al Katerinei Efthymiou este un astfel de exemplu. „Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare şi mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute şi a fost o adevărată salvare, am reuşit să evit să acumulez datorii”, a povestit Katerina Efthymiou la videoconferinţa „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?”. Ea a precizat că a aflat de pe internet, în 2017, de soluţiile de avertizare timpurie şi şi-a spus că nu are nimic de pierdut dacă încearcă să beneficieze de ele. Îşi dădea seama că ceva era în neregulă cu businessul ei, din cauza crizei economice. Condiţiile erau dificile pentru un antreprenor care voia să crească. „Toată procedura a durat şase luni, ne-am văzut odată la două săptămâni, am avut teme, a trebuit să notez cum îmi gestionez timpul şi businessul. Aşa am realizat că trebuia să fac schimbări, pentru că făceam unele lucruri greşit. A fost nevoie de doi ani ca să aplic în companie tot ce am învăţat de la mentorul meu. Astăzi am zece angajaţi şi am primit premii pentru felul în care fac antreprenoriat în Grecia”, a adăugat ea. Alte ţări în care modelul este funcţional sunt Danemarca sau Slovenia, a spus Morten Moller, network coordinator Early Warning Europe, adăugând că, atunci când cineva vine prea târziu să ceară ajutor, problema este deja avansată şi nu mai sunt soluţii. „Când nu îţi mai permiţi să-ţi plăteşti furnizorii, partenerii, înseamnă că ai o problemă. Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să funcţioneze în continuare înainte de a acţiona pe cale legală. Danemarca este un exemplu de bune practici în acest sens. Grecia şi Slovenia sunt şi ele exemple bune”, a spus Morten Moller.

Etichetarea unei companii drept „incompetentă” atunci când ajunge la insolvenţă este principala temere care face ca antreprenorii să amâne momentul declarării problemelor financiare. Octavian Radu, fondatorul Diverta, reţeaua de librării care se află acum pentru a doua oară în insolvenţă, a spus, în cadrul aceleiaşi videoconferinţe, că, atunci când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, problemele se acutizează.

„Când apare anunţul că firma intră în insolvenţă, apare stigmatul, deşi insolvenţa nu e un act de voinţă, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică. De aceea este importantă prevenţia, reglementată prin această directivă europeană. Această legislaţie este un instrument foarte bun pentru a nu fi expus public. Ar fi un mare ajutor pentru cei care intră în dificultate şi au nevoie să prelungească viaţa firmei lor. Este şi în interesul creditorilor ca jocul să continue”, a spus Octavian Radu, proprietarul reţelei de librării Diverta, o companie care a intrat, în vara anului 2021, pentru a doua oară în insolvenţă. Recent, planul de reorganizare a businessului a fost însă aprobat, astfel că Diverta se pregăteşte din nou să fie „salvată”.

„Când ai probleme de cash flow, trebuie să te duci cât mai repede la creditori, să le explici situaţia şi să căutaţi împreună o soluţie. Amânarea insolvenţei este o faptă gravă. Dacă ai cancer şi nu mergi la medic, nu înseamnă că nu mergi în continuare la serviciu şi nu mănânci. Dar nemergând la medic, îţi omori ultimele şanse de a supravieţui.”

Directiva prevede că, în cazul în care o companie are întârzieri sau restanţe la plata taxelor şi impozitelor, într-un anumit cuantum, antreprenorul va primi o notificare din partea autorităţilor care va conţine şi informaţii despre ce înseamnă ca o companie să fie în dificultate, diferite stadii de dificultate şi ce soluţii există şi posibilitatea de a lua legătura cu un consultant specializat. Toate acestea vor ajuta antreprenorii să aibă o viziune de ansamblu şi să ia cele mai bune decizii pentru a nu ajunge într-un stadiu avansat de dificultate.

Cum va funcţiona Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvenţa şi restructurarea de business?

Noua legislaţie va schimba practic modul în care companiile îşi pot salva businessul, oferindu-le câteva pârghii de sprijin pentru depăşirea dificultăţilor.

„Va exista un mecanism de avertizare bazat pe doi piloni. Primul pilon presupune că ANAF va urmări o perioadă dacă nu s-au achitat obligaţiile fiscale, va trimite o avertizare pentru companie, ca să atragă atenţia asupra problemei şi o va trimite către o zonă de consultanţă gratuită”, a explicat Vasile Godîncă-Herlea.

Consultanţa oferită va consta într-un site unde se va putea face o minidiagnoză şi într-o serie de sfaturi la care oamenii pot apela. Va exista şi un call center la care antreprenorilor şi managerilor li se va putea explica mai pe larg ce soluţii există.

„Al doilea pilon constă în restructurarea în afara insolvenţei, când eşti conştient că dacă nu te redresezi, poţi ajunge în insolvenţă. Angajezi un administrator al restructurării, construieşti un plan de redresare care se va vota şi la final te duci la judecătorul sindic. Aceasta este faza judiciară a restructurării în afara insolvenţei”, a adăugat Vasile Godîncă-Herlea.

El este de părere că în special startup-urile şi businessurile mici vor apela la această variantă, iar una dintre ţinte este şi crearea unei comunităţi de coaching, cu oameni care să-i „antreneze” pe antreprenori.

„Zona de distress a companiilor presupune mai multe etape, nu înseamnă doar insolvenţă sau faliment. Începe de la unele problemele la plată şi continuă cu mai multe etape. Falimentul este etapa finală, când specialiştii încearcă să vândă activele şi să înapoieze banii creditorilor.” Momentul acţiunii este foarte important în procesul de redresare a businessului, astfel că cel mai bine este ca firmele să ceară ajutor încă din fazele incipiente ale dificultăţilor financiare. „Aproximativ 45% din companiile de impact trec prin dificultăţi, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluţie. Uşurinţa cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluţiilor. Nu există o reţetă universală. Cel mai important este să abordezi foarte sincer situaţia ta. Dacă anumite facilităţi pe termen scurt îţi permit să mergi mai departe, nu înseamnă că nu trebuie să priveşti obiectiv rezultatele businessului şi să vezi dacă lucrurile merg într-o direcţie bună sau nu”, a spus Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul de la CITR. Antreprenorii vor avea la dispoziţie, conform proiectului de lege şi soluţii de restructurare în afara instanţelor, care vor avea caracter confidenţial. Acordul de restructurare este prevăzut ca o soluţie în care antreprenorii, împreună cu un administrator restructurator elaborează împreună un plan de restructurare al companiei care apoi va fi supus aprobării creditorilor. Acesta poate însemna tăieri sau reeşalonări de datorii, restructurări operaţionale ale companiei şi regândirea strategiei. Planul de restructurare va ajunge doar în etapa finală în faţa unui judecător sindic, pentru o viză de legalitate a întregului proces.

„

După consultări cu mediul de afaceri, mediul bancar şi instituţiile, avem un proiect de act normativ de transpunere a normativei. Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei

„

Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să funcţioneze în continuare înainte de a acţiona pe cale legală.

Morten Moller, Network coordinator Early Warning Europe

„