Primii zece cei mai importanti constructori din Romania au avut anul trecut o cifra de afaceri cumulata de peste 3,2 miliarde de lei (circa 755 de milioane de euro la cursul mediu de 4,2373 lei/euro din 2009). Importanta primilor zece, desi cifra lor cumulata de afaceri nu atinge 1 miliard de euro, se vede mai bine punand in balanta faptul ca valoarea totala a pietei de constructii din Romania se ridica la circa 50 miliarde de lei (aproape 12 mld. euro) si ca in aceasta industrie activeaza aproximativ 32.000 de firme, potrivit IBC Focus, companie specializata in agregarea de informatii din domeniul constructiilor si afacerilor.

Analizand un clasament mai extins, al celor mai mari 100 de firme de constructii, se poate observa ca sectorul de profil a dus-o mai bine anul trecut in ceea ce priveste profitabilitatea.

"Valoarea totala a cifrei de afaceri inregistrate de firmele din top 100 al pietei de constructii in 2009 a scazut cu 26% fata de cea din 2008, cifre care arata cat de mult a influentat recesiunea domeniul constructiilor din Romania. Pe de alta parte, profitul total al celor 100 de antreprenori generali in 2009 fata de 2008 a inregistrat o crestere extraordinara de 77%, de la 174 mil. lei (47,2 mil. euro la cursul mediu din 2008 de 3,6827 lei/euro - n.r.) la 310 mil. lei (73 mil. euro la cursul mediu de 4,2373 lei/euro in 2009 - n.r.)", dupa cum arata un studiu realizat de IBC Focus. "Singura explicatie pentru aceasta crestere enorma a profitului ar putea fi aceea ca, odata cu aparitia crizei, firmele de profil si-au luat masuri pentru a-si asigura profitul pe termen mai lung in detrimentul calitatii.

Aceasta este o politica total incorecta, practicata in doua directii: in primul rand, firmele pun pe plan secundar calitatea, si, in al doilea rand, vor sa faca economii la manopera si promoveaza si participa la extinderea fenomenului de munca la negru", explica Adriana Iftime, presedinte al Patronatului Societatilor de Constructii.

Strabag SRL a pastrat in 2009 locul intai pe podium, cu o cifra de afaceri ce a depasit 120 de milioane de euro. Principalul proiect la care a lucrat anul trecut compania austriaca este noul sediu al OMV Petrom, Petrom City din Straulesti, pentru care Strabag a realizat ecologizarea terenului inainte de inceperea constructiilor. Sediul Petrom a fost important si pentru bilantul Alpine, companie tot austriaca ce a castigat in urma unei licitatii contractul de constructie a viitorului sediu Petrom, in valoare de 80 de milioane de euro. Alpine si-a mai adaugat in portofoliu anul trecut proiecte precum complexul comercial Baumax din Constanta sau hala de asamblare nave din Galati.

De-a lungul timpului, subsidiara romaneasca a uneia dintre cele mai importante companii de constructii din Austria a mai fost implicata in proiecte precum Ambasada Germaniei din Bucuresti sau diverse centre comerciale pentru Kaufland, Billa sau Praktiker. Contractul cu Petrom a continuat si in 2010, lucrarile fiind incheiate in luna august, iar Alpine mai are in continuare in executie o statie de prelucrare pentru Petrom, proiecte de canalizari, de intretinere de strazi, precum si o serie de proiecte de ecologizare.

2010 a adus si pentru austriecii de la Strabag o gura de oxigen, avand in vedere si ca, recent, la inceputul lui septembrie, un consortiu condus de austrieci a castigat licitatia pentru constructia tronsonului de autostrada Deva-Orastie, cu o oferta de 179 de milioane de euro. O performanta "extrem de buna", avand in vedere ca primul semestru a mers destul de prost in sectorul constructiilor de toate tipurile, dupa cum spune Iftime. Plus ca nici prognozele pentru 2011 nu sunt mai optimiste: "Semnalele sunt foarte proaste atat pentru 2010, cat si pentru 2011. Suntem extrem de dependenti de ceea ce se intampla peste hotare. Speranta de revenire vine aproape exclusiv din partea investitorilor straini, asa cum tot ei au fost artizanii boom-ului imobiliar de dinainte de criza. De la stat ne asteptam la destul de putine, avand in vedere ca unele programe din sectorul constructiilor au fost sistate (spre exemplu, cel de reabilitare termica)".

Faptul ca cele mai mari proiecte au fost ale investitorilor privati se vede si din top 10 al constructorilor: locul unu si trei apartin austriecilor, iar locul al doilea este ocupat de Danya Cebus, constructor care face parte din grupul Africa Israel Investments si care a consemnat anul trecut o cifra de afaceri de peste 118 de milioane de euro. Firma este implicata in constructia mai multor proiecte imobiliare, printre care Evocasa Armonia, Evocasa Selecta, Evocasa Optima si Evocasa Viva ale dezvoltatorului imobiliar Adama. Danya Cebus a intrat pe piata locala in 2007 si a lucrat aproape doi ani pentru proiectul mallului bucurestean AFI Palace Cotroceni.

Malluri a construit pana in 2008 si Build Corp, compania de constructii din Iasi controlata de omul de afaceri Iulian Dascalu, care detine si Iulius Group, dezvoltatorul mallurilor cu acelasi nume din Iasi, Cluj, Timisoara si Suceava. Din 2009, compania a inceput sa construiasca proiectul Palas - investitie evaluata la 260 de milioane de euro. Build Corp a a avut afaceri de 76,9 mil. euro anul trecut. Pe langa Palas, compania a mai lucrat anul trecut si la magazinul Praktiker din Botosani, deja finalizat, precum si la cinci imobile de locuit, potrivit Raportuldeinvestitii.ro.

Chiar daca lucrarile de constructii realizate din banii de la bugetul de stat au stagnat, din lipsa de fonduri, una dintre firmele cunoscute pentru contractele incheiate cu autoritatile publice, Vega 93, este prezenta in top pe pozitia a patra. Compania detinuta de oamenii de afaceri Corneliu Istrate si Maricel Pacuraru a castigat anul trecut proiectul pentru dezvoltarea zonei libere din Galati, precum si alte proiecte de infrastructura, insa a reusit sa mai vanda putine dintre cele peste 300 de apartamente construite in 2008 din fonduri proprii.

O alta companie romaneasca prezenta in top, Real Design Trust, cu o cifra de afaceri de aproape 56 de milioane de euro, construieste platforma comerciala Policolor Bucuresti, ce va include trei centre comerciale, cladiri de birouri, galeriile comerciale Policolor Plaza, parcari supraterane si subterane. O cifra de afaceri ceva mai mica a avut Aedificia Carpati, prezenta in top 10 cu afaceri de 47 mil. euro anul trecut. Firma a castigat in primavara lui 2010, alaturi de Romtest Electronic, licitatia pentru reabilitarea Teatrului National din Bucuresti, valoarea contractului fiind de 48 milioane de euro, fara TVA. Ocupantul pozitiei a zecea in clasament este firma argeseana Conarg SA, ce face parte din grupul Conarg controlat de omul de afaceri Valentin Visoiu. Firma are in portofoliu proiectul Tribunalului Arges din Pitesti, contract cu o valoare de 32 mil. lei (aproape 8 mil. euro). De asemenea, Conarg mai construieste in Bucuresti ansamblul rezidential Quadra 2.

Faptul ca in 2009 au fost scoase pe pe piata putine proiecte de constructii a facut ca anul trecut sa rezoneze pentru cei mai multi jucatori din industria constructiilor cu un fel de Vinere Neagra a Wall Street-ului. "Cu totii vrem sa uitam de acest an, care a fost afectat de lipsa finantarii si a increderii in investitii pe piata romaneasca. Totusi am avut noroc ca scaderea afacerilor este de doar 20% in 2009, pentru ca am semnat doua contracte noi importante, cu o valoare de circa 45 de mil. euro", a declarat Mehmet Bicer, business development manager al Synergy Construct. Unul dintre contracte a constat in constructia fabricii din localitatea Urlati pentru P&G, in valoare de 25 de milioane de euro, iar celalalt a fost semnat cu AE&E (Austrian Energy & Environment), pentru montarea unor centrale de desulfurizare in cadrul CET Turceni, cu scopul reducerii poluarii.

Fata de anul 2008, din top 10 mai lipsesc nume precum Mivan Kier Joint Venture Limited Newpark (care a intrat in procedura de insolventa), Bog'Art, Timcon sau Heberger Constructii. De asemenea, companii cunoscute precum Impact sau Romstrade nu apar in top 10 nici in 2008, nici in 2009. "In momentul de fata, nu exista inca semnale ca investitorii ar dori sa reinvesteasca in Romania, dar nici din partea guvernului ca bugetul s-ar reinsanatosi. Pentru moment insa, sunt suficiente motive sa ramanem pesimisti", conchide Adriana Iftime.