Adresându-se celor din partidul său, Merkel a recunoscut că ultimii patru ani au fost dificili. Cu toate acestea, partidul a reuşit să obţină rezultatul dorit: au câştigat alegerile. Dar povestea acestor alegeri nu aparţine Uniunii Creştin-Democrate (CDU), ci unui partid care a reuşit ce nu mai reuşise nimeni de la al doilea război mondial încoace. Alternativa pentru Germania (AfD) a câştigat 13% din voturi, fiind primul partid de extremă dreapta care intră în parlamentul german în ultimii 60 de ani. ”Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliţie împotriva noastră“, a transmis Angela Merkel, după ce formaţiunea pe care o conduce a obţinut 32% în scrutinul legislativ.

Alegerile au mai adus o noutate: pentru prima oară din 1950 încoace, şase partide au intrat în parlament, în vreme ce principalele două forţe politice - CDU şi SPD (Partidul Social-Democrat, condus de fostul preşedinte al Parlamentului European Martin Schulz) - au obţinut rezultate dezamăgitoare.

Este destul de clar că alegerile nu au avut legătură cu economia - dacă ar fi avut, cele două partide care au condus Germania în ultimii patru ani ar fi trebuit să câştige detaşat. Economia Germaniei merge bine, PIB-ul creşte an de an, şomajul este la un nivel extrem de scăzut, iar încasările de taxe depăşesc cheltuielile bugetare.

Cinci milioane de germani erau şomeri când Angela Merkel a devenit cancelar, în septembrie 2005, cei mai mulţi de la marea criză economică din anii 1930. însă, în timpul mandatelor Angelei Merkel, şomajul a scăzut puternic. Costurile forţei de muncă au crescut într-un ritm mai puţin intens în Germania decât în multe alte economii avansate, stimulând competitivitatea. Această situaţie a adus exporturile germane până la nivelul de 46% din Produsul Intern Brut, procent de patru ori mai mare decât în Statele Unite. Iar valoarea scăzută a monedei euro a făcut firmele germane şi mai competitive.

”În timpul mandatelor cancelarului Angela Merkel, economia Germaniei s-a transformat dintr-una dintre cele mai vulnerabile din Europa într-o superputere economică. în pofida unor efecte ale crizei financiare globale şi ale crizei zonei euro, venitul pe cap de locuitor în Germania a crescut mult comparativ cu cel al partenerilor europeni“, comentează Tom Fairless într-un articol publicat de The Wall Street Journal sub titlul ”Provocări pentru economia Germaniei: după o relansare puternică în timpul mandatelor Angelei Merkel, economia este vulnerabilă în faţa schimbărilor globale“.

SCHIMBĂRI ÎN PEISAJUL POLITIC

După aflarea rezultatului, Martin Schulz, liderul Partidului Social-Democrat, a semnalat intenţia de a trece în opoziţie. însă Angela Merkel i-a recomandat liderului social-democrat să reanalizeze decizia sa, exprimând speranţa prelungirii coaliţiei guvernamentale. Mai exact, Martin Schulz a argumentat că Partidul Social-Democrat nu are altă opţiune decât să treacă în opoziţie ”pentru a apăra democraţia de cei care exprimă dubii asupra ei şi o atacă“. Răspunsul cancelarului a venit prompt: ”Am auzit anunţul SPD, dar, totuşi, trebuie să menţinem contactele. Cred că toate partidele au responsabilitatea de a se asigura că vom avea un guvern stabil“, a afirmat Merkel.

Aşa cum era de aşteptat, rezultatul alegerilor a influenţat şi moneda unică: euro a scăzut cu 0,3%, până la valoarea de 1,1917 dolari, iar lira sterlină a scăzut cu 0,4%, până la 1,3553 dolari. ”Investitorii vor urmări anunţurile în legătură cu politica monetară, mai ales având în vedere faptul că Alternativa pentru Germania nu este doar naţionalistă, ci este şi împotriva monedei euro, într-o oarecare măsură“, a declarat Mitul Kotecha, reprezentant al Asia FX şi Barclays Bank.

Succesul partidului Alternativa pentru Germania este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care au votat cu AfD să fie recâştigaţi de formaţiunile moderate. ”Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de dificilă, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale“, a afirmat Angela Merkel. întrebată dacă politicile Berlinului vor fi afectate de reprezentanţii pe care formaţiunea eurosceptică şi xenofobă AfD îi va avea în Bundestag, ea a declarat că partidele care sunt capabile să formeze coaliţii vor căuta soluţii: ”Sigur că există disensiuni, dar AfD nu va avea nicio influenţă“, a mai spus Merkel.

Oamenii de rând sunt însă speriaţi de rezultatul partidului extremist: ”Sunt ca naziştii lui Hitler“, a declarat un votant celor de la BBC. ”M-am născut în 1939 şi sunt un copil al războiului. Am crescut în ruine şi acum văd ce se întâmplă - sunt nişte criminali. Am votat mereu CDU şi o vreau la putere pe Angela Merkel.“ După anunţarea rezultatelor, oponenţii AfD au ieşit pe străzile mai multor oraşe din Germania, inclusiv Berlin, pentru a protesta faţă de succesul partidului. Peste 700 de persoane s-au strâns, duminică seara, în zona Alexanderplatz din Berlin, iar protestatarii au strigat sloganuri precum: ”Rasismul nu este o alternativă“, ”AfD este o grupare de rasişti“, ”Naziştii afară“, ”Tot Berlinul urăşte AfD“. Proteste spontane au avut loc şi în alte oraşe, precum Köln, Hamburg, Frankfurt, München sau Leipzig. La Köln s-au strâns aproximativ 400 de manifestanţi care au plecat în marş pe străzi purtând un banner pe care scria: ”Cine tace este complice“.

O reacţie extrem de virulentă a venit şi din partea lui Pierre Moscovici, comisarul UE pentru afaceri economice, care s-a declarat şocat de rezultatul obţinut de formaţiunea de extremă dreapta în scrutinul parlamentar german. ”Ajungerea formaţiunii Alternativa pentru Germania în Bundestag este un şoc şi generează dubii în societatea germană. Democraţia germană este puternică acum, situaţia nu se poate compara cu cea din 1933“, a declarat Moscovici.

CE ESTE AFD ŞI CINE ÎL REPREZINTĂ?

Fondat în 2013 ca un partid eurosceptic, AfD şi-a schimbat în mod subtanţial discursul către imigraţie şi islam. Liderii partidului au făcut declaraţii radicale în timpul campaniei, ridicând semne de întrebare referitor la doctrina organizaţiei.

AfD se află în aceeaşi familie politică ca Frontul Naţional din Franţa sau Partidul Libertăţii din Olanda, condus de controversatul Geert Wilders. Chiar şi Nigel Farage, fost lider al Partidului Independenţei Marii Britanii (UKIP), a participat la campania celor de la AfD.

Chiar dacă există de doar patru ani, partidul a trecut prin mai multe schimbări la vârf; cei mai cunoscuţi lideri sunt Alice Weidel, Alexander Gauland şi Frauke Petry. Cea din urmă a surprins însă pe toată lumea a doua zi după alegeri, anunţând că se retrage din partid. Frauke Petry, copreşedinte al AfD, şi-a motivat decizia afirmând că în interiorul partidului există diferenţe mari de opinie. în ultimele luni, Petry a fost tot mai marginalizată de ceilalţi lideri ai partidului.

Cu toate acestea, în Saxonia, regiunea de origine a lui Petry, AfD a avut un success deosebit, iar ea şi-a asigurat un mandat de parlamentar. Petry a afirmat că vrea să pregătească partidul pentru a fi capabil să guverneze din 2021, însă majoritatea liderilor AfD au afirmat clar că prioritatea lor este să rămână în opoziţie şi să acţioneze fără limite din această postură. ”Un partid anarhic poate avea succes în opoziţie, însă nu poate fi credibil în ochii alegătorilor pentru a guverna“, a declarant Petry în cadrul unei conferinţe de presă.

Alexander Gauland, un avocat în vârstă de 76 de ani, este un lider care a intrat în atenţia publicului după un comentariu rasist la adresa fotbalistului de culoare Jerome Boateng. ”Toată lumea îl place ca fotbalist, dar nu ar vrea să îl aibă ca vecin“, a spus Gauland.

Succesul celor de la AfD a venit ca urmare a modului în care ei au contestat decizia cancelarului Merkel de a permite accesul a peste 1,3 milioane de imigranţi şi refugiaţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, începând cu anul 2015. AfD a întărit teama unora vizavi de islam, cerând chiar o comisie care să ancheteze dacă Angela Merkel a încălcat legea.

Începând cu 2015, aşadar, AfD a transformat problema imigranţilor în tema centrală a platformei partidului. Subiectul a avut un mare succes mai ales în estul Germaniei, în fostul RDG, chiar dacă majoritatea celor intraţi în ţară s-au stabilit în partea vestică.

AfD a cerut reintroducerea controlului la graniţe şi închiderea acestora pentru cei aflaţi în afara Uniunii Europene. Frauke Petry a declarat chiar că poliţia ar trebui să aibă dreptul de a îi împuşca pe cei care încearcă să intre ilegal în ţară.

CE URMEAZĂ PENTRU GERMANIA?

Dacă SPD va continua să refuze negocierile, partidul Angelei Merkel va trebui să încerce formarea unei coaliţii guvernamentale cu alte partide mai mici. Prin urmare, sunt şanse mari ca Germania să fie condusă în următorii ani de o coaliţie ”Jamaica“, numită după culorile prezente pe siglele partidelor implicate: negru de la CDU, galben de la partidul liberal FDP şi Partidul Verzilor.

Este o coaliţie inedită şi mai ales una care nu a mai fost testată. Există o înţelegere între aceste partide la nivel local, în regiunea Schleswig-Holstein, dar trecerea la nivel naţional va aduce numeroase obstacole.

Chiar dacă alegerile din septembrie au generat un spectru politic pe care puţini îl anticipaseră, semnalul transmis către restul Europei este unul pozitiv. Este adevărat că AfD a reuşit să intre în parlament, dar victoria a revenit uneia dintre cele mai vocale susţinătoare a construcţiei europene. Alegerile din Franţa au dat semnalul că mişcările eurosceptice nu au încă forţa de a ameninţa Uniunea, iar cele din Germania au confirmat acest lucru.