PÂNĂ ÎN URMĂ CU MAI BINE DE O SĂPTĂMÂNĂ, EUROPA DE VEST A PRIVIT RĂZBOIUL CIVIL DIN UCRAINA CA PE UN CONFLICT ÎNDEPĂRTAT, ÎN CARE SE BAT BĂRBAŢI CU BĂRBI MARI ŞI UNIFORME CIUDATE. Doborârea avionului civil care zbura din Olanda în Malaezia a adus brusc conflictul mult mai aproape de Occident, scrie revista germană Der Spiegel.

Racheta lansată de separatişti ar fi putut lovi pe oricine se afla înt-un avion către Asia. Ruta aeriană care traversează estul Ucrainei este parte a unuia dintre cele mai aglomerate coridoare de zbor din lume. Oricine a călătorit din Frankfurt, Amsterdam sau Londra către Singapore, Hong Kong sau Mumbai a traversat, probabil, această regiune.

La momentul incidentului, zboruri operate de Singapore Airlines şi Air India se aflau în spaţiul aerian al teritoriului controlat de separatişti, la numai câţiva kilometri de MH17. Câteva ore mai târziu, avionul Lufthansa LH 797 urma să traverseze zona revenind de la Hong Kong la Frankfurt. Piloţii au fost însă nevoiţi să schimbe cursul după tragedia din Ucraina, iar spaţiul aerian din estul ţării este în prezent ocolit de zborurile comerciale.

UN MOMENT DE COTITURĂ

Doborârea MH17 ar putea rămâne în istorie drept punctul de cotitură în conflictul ucrainean. Dacă se întâmplă aşa, nu ar fi pentru prima dată când un dezastru al aviaţiei civile are consecinţe politice majore. Politicianul rus de opoziţie Boris Nemţov a caracterizat doborârea aeronavei malaeziene ca fiind echivalentul european al momentului 9/11 (9 septembrie 2001, dată la care mai multe obiective importante din SUA au fost atacate cu avioane civile deturnate de terorişti).

Chiar dacă nu este chiar cea mai bună comparaţie, dezastrul de pe 17 iulie din Ucraina marchează un moment important pentru Rusia şi preşedintele Vladimir Putin, precum şi pentru preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, instalat în post cu numai două luni în urmă. Momentul este important şi pentru Occident, în special pentru europeni, pe care i-ar putea forţa să adopte o poziţie mai hotărâtă în conflictul din Ucraina. Afirmaţia Rusiei că acesta este un conflict regional, care nu priveşte restul lumii, nu mai poate rămâne în picioare.

Investigaţia oficială va continua o perioadă lungă şi este puţin probabil ca toate părţile implicate să accepte concluziile experţilor. Suspecţii sunt, însă, pentru toată lumea deja clari: separatiştii proruşi care au primit în ultimele săptămămâni armament sofisticat din Rusia. Aceştia au doborât probabil avionul de pasageri cu o rachetă crezând că este o aeronavă militară ucraineană.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a acuzat rebelii pentru această ”tragedie globală„. Potrivit presei americane, imaginile înregistrate de sateliţii militari ai SUA susţin poziţia preşedintelui. Cancelarul german Angela Merkel a fost, pe de altă parte, mai rezervată, deşi mulţi diplomaţi din Ministerul de Externe cred că rebelii sunt, probabil, cei vinovaţi.

INE POATE FI TRAS LA RĂSPUNDERE?

Dacă se dovedeşte că responsabili sunt rebelii proruşi, pe care i-a înarmat, atunci şi Putin va avea de înfruntat critici serioase şi posibil noi sancţiuni cu impact major pentru Rusia. Acesta ar putea fi motivul pentru care separatiştii au refuzat iniţial accesul observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) la rămăşiţele avionului. ”Nu avem timp de propagandă. Nu avem timp de jocuri„, a spus Obama la scurt timp după tragedie. Preşedintele parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a cerut chiar ca Occidentul să înceapă să înarmeze Ucraina.

În Europa, mulţi lideri şi-au exprimat indignarea faţă de doborârea avionului. ntr-un editorial în Sunday Times, premierul britanic David Cameron a afirmat că atacul este ”rezultatul direct al acţiunilor Rusiei de destabilizare a unui stat vecin, căruia i-a violat integritatea, prin susţinerea, înarmarea şi antrenarea miliţiilor. (...) Trebuie să transformăm acest moment de indignare într-unul de acţiune„.