Misterele marketingului muzeelor. Cum se reinventează instituţiile în 2013

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 15 mai 2013 397 afişări

Musée du Louvre şi-a crescut de mai bine de zece ori numărul de vizitatori în numai câţiva ani, pentru că a ales să-i atragă cu diverse „cârlige", de la organizarea de evenimente de tot felul până la difuzarea de filme în cadrul sălilor sale. Spre deosebire de iniţiativele francezilor, cele mai multe muzee din România par inerte, nereuşind să convingă vizitatorii să le treacă pragul.

Sunt însă şi câteva excepţii notabile, cu instituţii care fac zarvă şi atrag vizitatori. Poate cea mai vizibilă este muzeul Antipa, al cărui trafic a crescut de peste şase ori faţă de câţiva ani în urmă. Mai mult, acum găzduieşte o expoziţie unică, controversată, care însă atrage vizitatorii ca un magnet.

Human Body„, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie - 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni.

Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit„, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.

„Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator„, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.

Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

MURARIU POVESTEŞTE CĂ A FOST NEVOIE DE UN MARE EFORT PENTRU A GĂSI SPAŢIU PENTRU EXPONATELE HUMAN BODY, principala problemă a muzeului fiind lipsa de spaţiu: sunt culoare unde nu au loc 2-3 vizitatori în acelaşi timp, chiar şi după modernizarea şi redeschiderea din 2011, în urma unei investiţii de aproape 11 milioane de euro din fonduri structurale şi de la bugetul de stat. „După 100 de ani de la inaugurare, am renovat instituţia şi avem acum plasme, infotouch, dar am păstrat şi cinci dintre dioramele originale„, explică Murariu.

Muzeul pe care îl conduce se autofinanţează în proporţie de 55%, în condiţiile în care, la nivel naţional, muzeele reuşesc să atragă în medie doar 5% din nevoile de finanţare, diferenţa fiind acoperită de sume de la bugetul public. Pe lângă vânzările de bilete, Antipa are şi alte surse de finanţare, cum sunt bursele obţinute de cercetătorii muzeului pentru teme diverse de cercetare, obţinute prin concursuri organizate de diferite instituţii, de la Academie până la ministere. Dumitru Murariu povesteşte că pe durata mandatului său de conducere a reuşit să atragă fonduri pentru reparaţii, pentru modernizare doar pentru că a urmărit cu „încăpăţânare şi perseverenţă ceea ce era important„.

Antipa are însă două mari avantaje de care nu se bucură şi alte muzee, mai tehnice, punctează Dumitru Murariu. Pe de o parte este foarte accesibil ca tematică, iar pe de altă parte, „copiii de toate vârstele, inclusiv preşcolarii, îşi aduc părinţii„. Prin urmare, încasările Antipa din vânzările de bilete se plasează la o medie de 10.000 de lei pe zi, cu vârfuri în zilele de la final de săptămână, când încasările pot ajunge la 40.000 de lei. Numărul vizitatorilor a crescut, după redeschidere, de şase ori faţă de traficul înregistrat înainte de 2009, ajungând anul trecut la 400.000 de persoane. Şi asta în ciuda faptului că preţul biletelor este de câteva ori mai mare decât în cazul altor muzee, tot de nivel naţional.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/misterele-marketingului-muzeelor-cum-se-reinventeaza-institutiile-in-2013-10877537
10877537
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.