"Cautam pentru Hong Kong un bancher central care poate sa opreasca exuberanta irationala din randul investitorilor bursieri. Sunt preferati oameni de stat cu credibilitate internationala. Sa fie disponibil in curand." Pacat ca Alan Greenspan, care nu vorbeste chineza, nu poate candida pentru post.

Liderii chinezi au in aceste zile doua mari probleme: cum sa aduca sub control o bursa chineza care a crescut excesiv si, la fel de important, pe cine sa aleaga ca urmator guvernator al bancii centrale. Intrebarile sunt strans legate intre ele. Ca si Alan Greenspan, ex-guvernatorul Rezervei Federale, in urma cu aproape zece ani, Zhou Xiaochuan, actualul presedinte al Bancii Populare a Chinei, este pus in fata unor dileme grele despre ce e de facut cu mania speculativa care i-a facut pe milioane de oameni cu experienta foarte limitata de investitori sa-si parieze economiile pe piata de actiuni.

Greenspan, care are acum 81 de ani, s-a zbatut in deceniul trecut sa tina sub control boom-ul actiunilor companiilor din IT, emitand celebrul sau avertisment de "exuberanta irationala" in decembrie 1996, pentru ca mai apoi sa vada bursa americana ridicandu-se si pe urma prabusindu-se la inceputul lui 2000. Si-a incercat mana si luna trecuta, cu predictii asupra cotatiilor de la bursa chineza, cand a spus, intr-o videoconferinta prin satelit cu Madridul, ca piata chineza este "in mod evident nesustenabila" si ca ar putea suferi o "contractare dramatica".

Dar avertismentul nu a fost o noutate pentru Zhou si alti oficiali chinezi. Banca centrala, organismele de reglementare a bursei si directori de mari companii au avertizat investitorii ca achizitia de actiuni nu este un drum garantat spre imbogatire - declaratiile tuturor au parut sa aiba insa un efect mai putin evident decat spusele lui Greenspan.

"Va suferi piata din Shanghai o corectie la un anumit punct? Da, este inevitabil", spune Michael R.P. Smith, directorul executiv al diviziei de operatiuni asiatice a grupului financiar HSBC. "Valorile sunt prea mari, cred, pentru ca nu pot fi sustinuti multipli de 40, 50 ai P/E", spune el, folosind abrevierea pentru raportul dintre pretul actual al unei actiuni si castigul pe actiune din ultimele 12 luni.

Economia galopeaza, dar inflatia scazuta ii face lui Zhou mai greu sa justifice o crestere semnificativa a ratei dobanzilor. Pentru Zhou, situatia e si mai complicata pentru ca este pus in fata incertitudinii cu privire la propriul sau viitor. De cinci ani ocupa actuala functie, anul viitor implineste 60 de ani, asa ca dupa standardele chineze este apt pentru un transfer sau o promovare. "Ar putea sa se intample oricand, eu tind sa cred ca inainte de cel de-al XVII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez" (adica in octombrie sau noiembrie), spune Victor Shih, un expert in sistemul bancar chinezesc in cadrul Northwestern University.

Oricine ii va urma lui Zhou va fi pus in fata uneia dintre cele mai mari provocari a oricarui strateg financiar. Familiile chineze dornice sa faca bani deschid conturi la bursa in toata tara si numarul noilor conturi a sarit de la cateva mii pe zi in urma cu doi ani la aproape 300.000 pe zi in luna mai.

Dar Zhou a avut grija sa nu incerce sa sparga singur balonul euforiei bursiere. Guvernul chinez a ales masuri administrative, in loc de argumente de piata precum rate mai ridicate ale dobanzilor, pentru a impiedica economia sa se supraincalzeasca in 2004 si pentru a opri speculatiile imobiliare in ultimii doi ani. A adoptat cateva asemenea masuri si in 2007, precum controale la managerii de fonduri, ca sa se asigure ca acestia nu se implica in tranzactii in beneficiul propriu cu banii clientilor si cerandu-le acestora din urma sa semneze formulare in care sa declare ca au inteles riscurile bursei.

Capitalul curge continuu spre piata bursiera, in parte pentru ca banii curg spre China in general. In conditiile in care guvernul chinez intervine masiv pe pietele valutare ca sa tina jos valoarea yuanului fata de dolar, China are toate sansele sa obtina in acest an un excedent al balantei de cont curent de pana la 400 de miliarde de dolari.

Conducatorii Chinei au aratat o reticenta constanta fata de ideea de a lasa moneda nationala sa se aprecieze. Zhou a declarat recent ca abordarea graduala in aceasta privinta va ramane politica Chinei, in perspectiva unei strategii pe termen lung de a face yuanul mai "flexibil". Oficialitatile chineze se refera adesea la flexibilitate cand se refera la disponibilitatea de a accepta o volatilitate mai ridicata a yuanului in tranzactiile zilnice, in locul unei legari stranse de cursul dolarului. Dar nici aceasta nu inseamna in mod necesar o apreciere mai rapida a yuanului.

Cresterea ratelor dobanzilor, un remediu conventional pentru speculatiile cu active, poarta riscul atragerii unui volum si mai mare de investitii straine in China. De patru ori in ultimele 13 luni, Banca Populara a Chinei a crescut ratele dobanzilor. De opt ori, in acelasi timp, a crescut si procentul din active pe care bancile comerciale trebuie sa le tina ca rezerve la banca centrala.

Succesiunea lui Zhou este subiectul unor speculatii intense. Cel mai des amintite nume sunt Shang Fulin, presedintele Comisiei de Valori Mobiliare a Chinei, Guo Shuqing, secretarul de partid al Bancii de Constructii a Chinei, si Wu Xiaoling, guvernatorul adjunct al bancii centrale, care insa la 60 de ani ar putea fi considerat prea batran pentru a-i mai urma in functie lui Zhou.

Zhou a fost presedintele Bancii de Constructii a Chinei si apoi presedinte al Comisiei de Valori Mobiliare chineze inainte de a prelua conducerea bancii centrale, asa ca Shang si Guo ar putea fi ambii vazuti ca posibili succesori. Cat despre Zhou insusi, el este pomenit de unii experti ca un candidat cu posibilitati de a avansa pana la postul de vicepremier al Chinei, daca poate sa-si pastreze popularitatea pentru inca vreo cateva luni. Dar o posibila prabusire a bursei ar putea dauna planurilor de viitor ale lui Zhou, chiar daca impactul acesteia asupra economiei va fi limitat (nu vorbim aici de crize de scurta durata, ca aceea de saptamana trecuta, cand piata a cazut dupa ce guvernul a decis triplarea taxei pe tranzactii, ca sa mai taie din elanul bursei). 

Unii experti, precum Jonathan Anderson, economist-sef la UBS, sugereaza ca, deoarece bursa in crestere pare sa fi avut un impact minor asupra ratei de crestere economica in ultimul an si jumatate, s-ar putea sa nu aiba niciun efect nici daca scade. "Este intr-adevar foarte greu sa vezi de unde ar veni un impact negativ", scria Anderson intr-un raport de cercetare, observand ca actiunile formeaza totusi doar 10% din totalul averilor particulare si ale companiilor din China.

Un motiv mai important de ingrijorare, dar mai greu de calculat, se leaga de intrebarea daca bancile tarii au imprumutat fara intentie sau in secret bani speculatorilor bursieri, care nu vor mai fi in stare sa-si plateasca datoriile daca piata se prabuseste.

Reglementarile bancare chineze le interzic bancilor sa ofere imprumuturi direct investitorilor de pe piata bursiera pentru plasamente. Bancilor li se permite insa sa imprumute firmele de brokeraj, care in schimb ofera finantari pentru tranzactii in marja (pe baza de credite acordate de brokeri). Presa controlata de stat din China a relatat anul acesta ca autoritatile de reglementare a pietei de capital investigheaza daca speculatorii pe bursa nu cumva si-au ascuns intentiile fata de banci, declarand ca iau imprumuturi pentru achizitii imobiliare sau pentru alte scopuri. Din lipsa de date, analistii de credite nu pot sa estimeze dimensiunea expunerii bancilor pe piata bursiera. "Nu se poate vedea pe rapoartele financiare", spune Charlene Chun, analist la biroul din Beijing al agentiei de evaluare Fitch Ratings.

*) Rujun Shen a contribuit din Shanghai, China

---

Traducere Si adaptare: Mihai MITRICA