Ce ofera acum vechile marci Poljot sau Vostok si cum poti crea o nisa pe o piata care incepe cu ceasul din coltul desktopului sau de pe ecranul telefonului si se termina cu minunatiile mecanice ce folosesc otel recuperat din epava Titanicului sau fragmente de meteoriti? Raspunsul este simplu, crede Iulian Marinescu, directorul general al Vostok-Spirit, importatorul ceasurilor create de Volmax, fosta Poljot si de Vostok Europe: vinzi istorie, poveste, putina nostalgie, eviti zona trendy. Clientii lui Marinescu au intrat in show-room si au cerut, simplu, ceasul lui Gagarin, iar autorul acestui text a tinut musai sa vada un ceas fabricat din metalul recuperat din rachetele militare SS-20 dezafectate.

Unii cred ca oferta lui Marinescu este si o investitie: un cunoscut om de afaceri roman a cumparat ceasuri rusesti de 25.000 de euro, cateva pentru a le face cadou si altele pe care le tine la banca, intr-o caseta de valori. Omul de afaceri crede ca valoarea ceasurilor va creste in timp si ca peste 20 de ani modelele rare pe care le-a ales isi vor spori cu mult valoarea. Povestea lui Iulian Marinescu, care va implini 33 de ani in curand, incepe cu un pusti care colinda de doua ori pe saptamana Ermitajul, care face liceul la Iasi si termina Artele la Bucuresti. Iar dupa 14 ani in industria publicitara din Romania decide sa isi creeze propriile campanii publicitare si descopera industria orologera rusa. Concureaza cu alte 11 companii din Romania care se ocupau mai mult sau mai putin cu orologeria si care doreau sa devina importatori si le face rusilor o propunere, prezentandu-le un plan de afaceri si o strategie pe patru ani. Rusii accepta, iar Marinescu admite ca la baza deciziei lor au stat si faptul ca s-a nascut la Chisinau si ca stie limba rusa sau modul in care gandesc oamenii acolo.

Timp de doi ani afacerea s-a pozitionat discret, fiind prezenta pe internet si cu cateva spoturi publicitare pe canalele TV destinate celor iubitori de aventura si stiinta. Chiar si asa vanzarile au mers bine, spune Marinescu, situandu-se in zona sutelor de mii de euro. Compania vrea acum sa isi prezinte oferta si marei mase de clienti, asa ca de anul viitor tinteste marile orase din Romania, cu standuri dedicate si o prezenta mai activa pe piata. Prezente discrete in Romania, ceasurile rusesti se vand bine in Statele Unite si in Asia. In SUA exista un cult pentru modelul Komandirskie - "comandant" in traducere, ceas produs de Vostok si care a fost in perioada URSS ceasul oficial al ofiterilor din Armata Rosie, nefiind disponibil comercial. Ceasul este cel mai ieftin si, paradoxal, este singurul ceas rusesc care este falsificat.

"Se falsifica tocmai din cauza succesului de care se bucura in lume, pentru ca este poate singurul din zona <funny> si <trendy>, dar falsurile sunt grosolane", spune Marinescu. In Asia in schimb se vand ceasurile din zona de pret de 500 de euro, Singapore fiind cel mai bun client pentru companiile producatoare. In Europa piete semnificative sunt Grecia sau Polonia; este adevarat ca in ultimul caz rusilor le-au trebuit patru ani de la lansare pana la consacrare, pentru ca "polonezii aveau o problema cu rusii".

Tocmai pentru a evita o serie de "probleme", rusii au decis sa nu insiste pe latura "razboinica" cu care multi oameni sunt tentati sa ii asocieze - Armata Rosie, victoria in al Doilea Razboi Mondial, marsul pana la Berlin -, ci cu realizari tehnice sau culturale: in Europa modelul Maxim Gorki, produs de Vostok Europe, are mare succes, iar modelul Sturmanskie a intrat in istorie drept ceasul purtat la mana de primul cosmonaut al lumii, Iuri Gagarin. Mecanismul cronograf 3133, poate cea mai de succes creatie a rusilor de la Poljot, detine recorduri de prezenta in spatiul cosmic, iar ceasul Buran echipat cu 3133 este ceasul oficial al presedintiei ruse. Este vorba de o editie limitata, de cate 200 de exemplare (numarul 172 este la Bucuresti) cu semnatura lui Dmitri Medvedev, placat cu aur si pretuit la 850 de euro.

Pentru a se individualiza pe o piata extrem de dinamica, fabricantii au inceput sa foloseasca in ceasurile create nu numai diamante sau metale pretioase, ci si metal recuperat din epava Titanicului, cenusa vulcanului din Islanda sau material din meteoriti. "Noi nu trebuie sa inventam astfel de elemente de marketing, ele exista deja", zambeste Iulian Marinescu, referindu-se la mixul de nave spatiale, cosmonauti, piloti, scriitori, automobile, avioane sau rachete balistice care individualizeaza ceasurile rusesti. Ceasul si-a pierdut utilitatea si a devenit un accesoriu de personalitate, un obiect ce defineste personalitatea si preocuparile celui ce il poarta. Cum va reactiona romanul intre ceasul ofiterului din Armata Rosie, cel al lui Gagarin si cel cu semnatura lui Dimitri Medvedev este un experiment cel putin interesant.