Om de afaceri, om de televiziune, om politic - Donald Trump pare să le fi făcut pe toate. Deşi a intrat târziu în lupta pentru obţinerea nominalizării din partea Partidului Republican, Trump a reuşit să îi depăşească pe contracandidaţii săi şi are acum şanse mari de a se lupta cu reprezentantul democraţilor pentru un loc în biroul oval.

Donald Trump a stârnit numeroase controverse atunci când şi-a anunţat candidatura, mai ales datorită pledoariei sale pentru repatrierea imigranţilor şi anularea dreptului de cetăţenie pentru copiii născuţi pe teritoriul Statelor Unite în cazul în care părinţii acestora nu au drept de muncă. Donald Trump a spus, mai în glumă, mai în serios, că va construi un zid la graniţa de sud a Statelor Unite pentru a opri accesul mexicanilor: "Am să contruiesc un zid mare – un zid uriaş, de fapt – la graniţa de sud şi apoi am să îi pun pe mexicani să îl plătească. Ţineţi minte cuvintele mele”.

Planurile lui Trump în ceea ce priveşte imigraţia au trei idei centrale: construirea zidului la graniţa cu Mexicul, înăsprirea legilor privind procesul de imigrare şi impunerea unor condiţionări referitoare la crearea de locuri de muncă şi de creştere a salariilor pentru cetăţenii americani. El a declarat că deportarea a 11 milioane de oameni fără acte va fi o soluţie bună şi se numeşte management, iar politicienii nu pot să gestioneze acest lucru şi tot ce fac ei este să vorbească.

Ideile extreme ale lui Trump par să fi avut succes la un segment important de votanţi republicani; o explicaţie pentru acest fenomen este distribuţia geografică a susţinătorilor celor două partide pe teritoriul Statelor Unite. Zonele din nord au votat, istoric, pentru democraţi; zonele din sud, afectate în mod direct de numărul mare de mexicani care lucrează ilegal, votează în mod tradiţional cu republicanii. Discursul categoric (şi pe alocuri rasist) al lui Trump a relaţionat astfel bine cu votanţii republicani.

Declaraţia de 92 de pagini depusă la Federal Election Commission (este prima dată când omul de afaceri prezintă public date despre averea sa) arată că veniturile lui Trump s-au situat între 456 şi 543 milioane de dolari în 2014 şi în cea mai mare parte a primului semestru din 2015. În urma depunerii declaraţiei, reiese că Trump este de departe cel mai bogat dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2016 care au depus astfel de declaraţii, potrivit ZF. Trump a inclus în declaraţie 515 companii în care deţine poziţii de preşedinte sau membru. Multe sunt corporaţii cu răspundere limitată având legătură cu deţinerile imobiliare ale lui Trump, incluzând proprietăţi în Panama, Istanbul, Mumbai, Puerto Rico şi Dubai.

Numele lui Donald Trump este foarte puternic legat de domeniul imobiliarelor, pornind chiar de la emblematicul Trump Tower din New York. Afacerile în imobiliare le-a pornit influenţat de moştenirea din familie. Fred Trump, tatăl său, a fost un bogat investitor în real estate din New York. A început cu achiziţia şi renovarea Commodore Hotel, devenit Grand Hyatt, şi a continuat cu numeroase proiecte, nu toate profitabile, fapt care explică problemele financiare cu care s-a confruntat în anii ‘90.

Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, lucru care se remarcă şi prin prisma faptului că are în biroul său un vultur pleşuv. Donald Trump a fost un copil agitat, cu o personalitate asertivă, iar părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani, cu scopul de a-i redirecţiona energia într-o manieră pozitivă.

Omul de afaceri s-a descurcat bine în regimul militar, atât din punct de vedere social, cât şi academic, şi a devenit un bun atlet şi, mai apoi, preşedintele studenţilor până în anul 1964, când a absolvit. El a intrat la Universitatea Fordham şi apoi s-a transferat la Wharton, Şcoala de Ştiinţe Economice din cadul Universităţii din Pennsylvania, studii pe care le-a absolvit în 1968, obţinând o diplomă în economie. Chiar dacă Trump conduce cursa pentru nominalizare din partea republicanilor, drumul către Casa Albă e unul extrem de dificil. Moody’s Analytics, divizia a Moody’s responsabilă de realizarea predicţiilor electorale, sugerează o victorie detaşată a democraţilor în 2016. Mai exact, studiul prezentat la începutul lunii septembrie arată că 326 de electori vor merge către democraţi faţă de 212 către republicani; pentru a câştiga preşedinţia Statelor Unite este nevoie de 270 de electori. Modelul celor de la Moody’s a prezentat cu succes rezultatele ultimelor nouă alegeri, iar în 2012 au reuşit chiar să prezică numărul exact de electori ce au votat cu fiecare partid.

Din partea democraţilor, cele mai mari şanse la nominalizare la are Hillary Clinton, fosta primă doamnă a Statelor Unite şi secretar de stat în cadrul administraţiei Obama. Clinton, cu un discurs mult mai echilibrat decât cel al lui Trump, poate câştiga şi din zona votanţilor independenţi.

Americanii nu au ales în ultimul secol un preşedinte fără experienţă politică, cu excepţia lui Eisenhower, care a câştigat al doilea război mondial. Dacă Trump va reuşi să câştige alegerile din 2016, va fi într‑adevăr o premieră pentru Statele Unite. După cum spunea chiar Trump: “Poate că a venit timpul ca America să fie condusă ca o afacere”.