Radek Hábl a renunţat la slujba sa din domeniul finanţelor şi a înfiinţat un think-tank axat pe reducerea datoriilor după ce verişoara sa i-a cerut echivalentul ceh al unui împrumut de 4 000 EUR, scrie FT. 

„Eram gata să o ajut, dar mai întâi am vrut să îi înţeleg problemele”, a declarat Hábl. „Aşa că i-am enumerat toate datoriile şi cămătarii, iar acest lucru a arătat nu numai că se afla într-o spirală teribilă, ci şi că era victima unei afaceri uriaşe şi nereglementate a datoriilor, pe care nu ar fi trebuit să o lăsăm niciodată să se dezvolte.”

În conformitate cu legile privind datoriile din perioada postcomunistă din Republica Cehă, cămătarii aveau puterea de a aplica penalităţi exorbitante de întârziere a plăţii, de a forţa îngheţarea conturilor bancare ale debitorilor sau de a le tăia curentul electric fără hotărâri judecătoreşti.

„Legile au fost scrise de un mic grup de avocaţi care au văzut în colectarea datoriilor neplătite o modalitate rapidă de a deveni foarte, foarte bogaţi, chiar dacă acest lucru a creat o criză socială”, a declarat Hábl, care a înfiinţat Institutul pentru prevenirea şi soluţionarea datoriilor în 2019.

Dar, în urma campaniei lui Hábl şi a altor activişti de bază, legiuitorii au luat măsuri cu privire la o capcană a datoriilor care afecta odinioară unul din 10 cehi. O serie de măsuri luate de la începutul deceniului au făcut ca Republica Cehă să treacă de la statutul de naţiune cu o mare problemă de împrumut la cel de una dintre cele mai puţin îndatorate ţări din Europa.

Reducerea gradului de îndatorare personală are beneficii mult mai largi pentru societate, de la susţinerea pieţei muncii la asigurarea faptului că copiii pot termina şcoala, în loc să fie forţaţi de părinţi să o părăsească mai devreme pentru a câştiga bani. Reformele au ajutat această ţară din Europa Centrală cu 10,5 milioane de locuitori să devină un exemplu de egalitate financiară şi economică.

Potrivit datelor Eurostat privind riscul de sărăcie şi excluziunea socială, rata şomajului în Cehia, de 2,7%, este cea mai scăzută din UE, iar rata sărăciei, de 12%, este, de asemenea, cea mai scăzută - aproape jumătate din media UE, de 21,4%.

Ţara are, de asemenea, unul dintre cele mai bune rezultate din Europa în ceea ce priveşte inegalitatea, măsurată prin coeficientul Gini de referinţă.

Separat, un nou regulament aprobat de parlament în luna mai a acestui an reduce perioada în care un solicitant de scutire de datorii trebuie să ramburseze mai întâi o sumă lunară minimă după declararea insolvenţei.

O parte din legislaţia cehă privind datoriile a fost, de asemenea, modificată pentru a se conforma legislaţiei UE.

Cu toate acestea, unii economişti locali avertizează că Eurostat supraestimează soliditatea financiară a societăţii cehe prin calcularea pragului de sărăcie la 60 % din venitul său median.

„Pur şi simplu, pentru că în general avem venituri mici, există relativ puţine gospodării care se situează sub acest prag”, a declarat David Navrátil, director de cercetare la filiala cehă a Erste Group, Česká Spořitelna.

Navrátil şi alţii observă, de asemenea, că cifrele biroului de statistică al UE nu iau în considerare procedurile de executare silită şi se bazează pe sondaje cu o rată de răspuns de aproximativ 50 %. Este foarte probabil ca aceste cifre să excludă multe persoane aflate într-o sărăcie abjectă, de la persoanele fără adăpost până la membrii comunităţilor segregate în mare măsură, cum ar fi populaţia romă a ţării.