AFACERI: Ce pierderi au companiile cand le pica Internetul? Depinde de profil

Postat la 29 mai 2006 1 afişăre

Nu exista internaut pe care sa nu-l fi intampinat monitorul calculatorului cu mesajul de cosmar: "fara conexiune la retea". Unii vor fi deplans lipsa e-mail-ului sau a site-urilor de stiri, altii, lipsa messenger-ului sau a accesului la blogurile preferate. Pentru companii, insa, mesajul se traduce altfel: in pierderi financiare.

Nu exista internaut pe care sa nu-l fi intampinat monitorul calculatorului cu mesajul de cosmar: "fara conexiune la retea". Unii vor fi deplans lipsa e-mail-ului sau a site-urilor de stiri, altii, lipsa messenger-ului sau a accesului la blogurile preferate. Pentru companii, insa, mesajul se traduce altfel: in pierderi financiare.

 

Recent, o banca  din Bucuresti a pierdut un contract de cateva sute de milioane de lei, pentru ca reteaua de computere a "picat" chiar in ziua in care un client mare si grabit tocmai formulase o cerere de creditare. Banca nu a putut sa onoreze cererea in acea zi, iar clientul s-a dus la alta banca. Exista business-uri pentru care functionarea computerelor si accesul la Internet sunt componente vitale, iar intreruperea functionarii lor - fie si pentru cateva ore sau minute - se traduce prin pierderi financiare. Cele mai la-ndemana exemple sunt cele din industria bancara si institutiile de brokeraj, insa si alte sectoare - cum ar fi sanatatea, armata, traficul aerian - depind in egala masura de accesul la Internet. "Fara Internet nu poti face absolut nimic", spune Adrian Ceuca, director general adjunct al societatii Broker Cluj, referindu-se la cazul concret al brokerilor. "Nu mai vezi nici piata", adauga el, explicand ca brokerii care primesc ordine de vanzare sau cumparare de la clienti nu doar ca nu le mai pot plasa in piata, dar nici macar nu stiu in ce directie evolueaza acestea.

 

Au fost cazuri in care Internetul a cazut temporar, cauzand pierderi financiare? "Cum sa nu!", exclama Ceuca. "Si inca mai exista posibilitatea asta." Acum trei ani, isi aminteste el, un client a pierdut 280 de milioane de lei (peste 7.000 de euro - n.r.) pentru ca, din cauza unei caderi a internetului, brokerii nu au putut sa vanda niste actiuni in piata atunci cand acesta a plasat comanda. "Nu a fost deloc fericit, dar pana la urma a inteles situatia", povesteste Ceuca.

 

Pentru a evita astfel de incidente, Bursa a impus de cateva luni brokerilor obligativitatea unui asa numit "back-up", adica o conexiune online suplimentara, de la un alt furnizor de servicii Internet, care sa intre in functiune in cazul in care prima cade. Chiar si asa mai pot avea loc accidente, spune Ceuca, insa o astfel de probabilitate este mult mai mica. Un alt business care depinde in buna masura de Internet este cel al agentiilor de turism. Din cate spune Cristian Francu, managing partner la KleverTravel, in cazul turismului, "in mediul online exista cea mai deschisa si concurentiala piata. Daca nu poti comunica, fie si pentru cateva minute, exista riscul sa pierzi un client care va ajunge la concurenta ta". Francu spune ca i s-a intamplat sa ramana fara Internet si o zi intreaga.

 

"Nu am facut un studiu amanuntit (al pierderilor - n.r.), dar este evident ca primul lucru pe care il pierzi este increderea clientilor sau a partenerilor tai, iar asta este de nepretuit." Pentru a evita astfel de probleme a apelat la o a doua conexiune la Internet, in regim de back-up, care s-a dovedit extrem de utila in momente de pana sau de suprasolicitare a retelei. Din punct de vedere tehnic, conexiunea de back-up trebuie sa foloseasca tehnologii diferite de cea a conexiunii principale, explica Vasile Voicu, director pentru Internet si date la RomTelecom. "Daca tehnologia pentru linia principala este simetrica, cea pentru back-up trebuie sa fie asimetrica, sau daca linia principala este pe fibra optica, back-up-ul va fi pe cupru."

 

Dar neplacerile cauzate de caderea temporara a Internetului nu sunt rezervate doar companiilor care nu au sisteme de back-up, dupa cum nici nu reprezinta doar un fenomen cu specific romanesc. Acum doua luni, catorva mii de abonati la servicii de Internet in banda larga din Statele Unite, Germania si Marea Britanie le-au fost intrerupte conexiunile din cauza unui update de securitate al software-ului Norton Firewall. Doar in Marea Britanie, serviciul de relatii cu clientii a fost asaltat in scurt timp de 4.000 de telefoane de la clienti a caror conexiune a fost afectata.

 

Totusi, chiar daca astfel de cazuri demonstreaza ca, sporadic, pot interveni evenimente care sa conduca la caderea simultana a unui numar insemnat de conexiuni, incidenta acestora scade continuu, pe masura ce reteaua mondiala de computere se dezvolta. Cat despre deconectarea de la internet a tuturor celor 1 miliard de utilizatori din intreaga lume, un astfel de scenariu ar fi posibil doar in cazul unui cataclism la scara globala. Se poate spune ca, daca intreaga retea Internet ar fi "offline", omenirea ar avea cu siguranta cel putin o problema mult mai mare in acel moment.

 

Chiar si originea Internetului, folosit initial de armata, ne poate da o idee despre cat de sigura este tehnologia din spatele acestui concept. Si unul dintre lucrurile remarcabile in ceea ce priveste Internetul este ca nu se afla in proprietatea nimanui. Este o colectie internationala de retele, de diferite marimi. Fiecare dintre aceste retele este conectata cu mai multe retele similare, astfel incat informatia trimisa de un utilizator A poate ajunge la utilizatorul B, urmand mai multe variante de trasee, pentru a forma o singura entitate, numita Internet. La inceput, in 1969, tot continutul Internetului de atunci era stocat pe patru calculatoare. Acum, numarul calculatoarelor gazda este de ordinul zecilor de milioane. Practic, firmele care ofera servicii de hosting pentru site-uri web sunt cele despre care s-ar putea spune ca au in proprietate ceea ce ar putea fi numit continutul Internetului. La randul lor, acestea sunt legate la noduri importante ale retelei numite backbone-uri, care fac legatura cu alte retele. In Romania, conectarea la restul lumii online este facuta prin aproximativ 10 cabluri principale de fibra optica. Cele mai importante dintre acestea sunt cel care face legatura cu un backbone din Frankfurt si altele doua care "ies" din tara spre Ungaria, in zona vamilor Bors si Nadlac.

 

In acest moment, "nu se pune problema sa cada Internetul in toata tara, dar bineinteles, o suma de riscuri minime dau un risc care trebuie luat in considerare", spune Catalin Scarlat, director de dezvoltare al Euroweb, unul dintre distribuitorii locali de acces la conexiunile Internet.

 

De aceea, cei mai importanti furnizori de servicii Internet catre consumatorii finali semneaza contracte cu mai multi vanzatori en-gros de banda larga, pentru a asigura un trafic neintrerupt, in cazul in care una dintre conexiuni este temporar intrerupta.

 

Au existat cazuri in Romania cand un Internet Service Provider (ISP) a avut accidente? "In principiu se intampla, dar abonatii nu observa", spune Scarlat mentionand ca sistemele de back-up prin alte retele de fibra optica preiau traficul generat, iar utilizatorii remarca doar o viteza de navigare scazuta.

 

Cu toate acestea, vulnerabilitati exista, iar reprezentantul Euroweb este de parere ca un potential haos l-ar putea declansa o defectiune la serverele detinute de Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Informatica, organismul care inregistreaza toate domeniile .ro. Practic, conexiunile intre calculatoare nu ar fi afectate in nici un fel, dar acest sistem este cel care "traduce" automat numele site-urilor pe care le tastam, formate din litere, intr-o serie de cifre care reprezinta IP-ul serverului unde este stocat site-ul. Caz in care, daca veti incerca sa accesati pagina web a Ziarului Financiar, ar trebui sa tastati ceva de genul 193.47.101.81 Putin mai complicat, dar veti ajunge unde trebuie.

Urmărește Business Magazin

/actualitate/afaceri-ce-pierderi-au-companiile-cand-le-pica-internetul-depinde-de-profil-1006032
1006032
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.