Afaceri in minoritate

Postat la 06 martie 2006 2 afişări

Pe o piata inca sufocata de prejudecati, cum este cea a minoritatilor sexuale, exista afaceri care se incapataneaza sa ramana acolo, chiar daca de cele mai multe ori depasesc cu greu limita rentabilitatii. La mijloc e doar pasiune sau exista un viitor de business real?

Pe o piata inca sufocata de prejudecati, cum este cea a minoritatilor sexuale, exista afaceri care se incapataneaza sa ramana acolo, chiar daca de cele mai multe ori depasesc cu greu limita rentabilitatii. La mijloc e doar pasiune sau exista un viitor de business real?

 

Daca m-ar fi interesat numai profitul, acum doi-trei ani renuntam la afacere", marturiseste Madalina Manoila, cea care in urma cu trei ani a avut ideea deschiderii unui club al carui "public tinta" sa fie comunitatea LGBT bucuresteana (lesby, gay, bisexual, transsexual).

 

Dupa o lunga perioada de "tatonari", Queens a "trecut" pe profit acum cateva luni, buna parte din acesta fiind "reinvestit" in stingerea datoriilor dintr-o alta afacere nerentabila - un internet café pentru gay. "Oamenii se plictisesc sa mearga in aceleasi locuri zi de zi", crede Madalina Manoila ca ar putea fi o posibila explicatie a esecului primei sale investitii. Nu acelasi lucru se poate spune acum si despre clubul Queens, pentru anul in curs Manole estimand o cifra de afaceri cu cel putin 20% mai mare decat in 2005, cand a ajuns la doua miliarde de lei.

 

In schimb, managerii altor afaceri adresate minoritatilor sexuale recunosc ca au apelat nu o data la buzunarele proprii pe post de sursa de finantare. Pentru a finanta lansarea paginii de internet 2G (date, web hosting si un magazin virtual), de exemplu, administratorii site-ului au optat pentru varianta unui credit de nevoi personale de 10.000 de euro. "O suma pentru care valoarea ratelor platite sa nu fie o povara prea mare pe care sa n-o putem suporta", explica Valentin Nitu, administrator site 2G.

 

In acest moment, pe piata din Romania exista cel putin patru pagini de internet destinate exclusiv comunitatii LGBT din Romania. Pionierul absolut este www.gaybucuresti.ro, un site de dating conceput de un pusti in varsta de 15 ani, care credea ca este "singurul gay de pe pamant" si dorea sa vada daca mai sunt si altii ca el. Cu o vechime de opt ani pe piata, site-ul a reusit sa supravietuiasca din reclame, o sursa sigura de venituri, care s-a nascut si a crescut o data cu numarul vizitatorilor. Daca la inceput acestia puteau fi numarati pe degete, in prezent gaybucuresti are inregistrati peste 11.000 de membri.

 

Pe de alta parte, pentru mai nou-venitii pe piata, 2G, profitul intarzie sa apara, chiar daca au ajuns acum la 2.000 - 2.500 vizitatori pe luna. "Mergem pe zero: nu avem nici profit dar, din fericire, nici pierdere", afirma Nitu. Asta, chiar daca in urma cu trei ani 2G a primit titlul de cel mai bun site de informatii gay din Romania. Totusi, exista o "nisa" din care administratorii 2G au de castigat: web hostingul - serverul lor gazduieste sapte pagini de internet care nu au tematica gay, dar ai caror proprietari sunt membri ai comunitatii LGBT.

 

Din profiturile gaybucuresti, F.G. Alexander, administratorul site-ului, a investit 8.500 de euro intr-o cafenea/club pentru comunitatea gay - Dietrich. Cum cei 40 de metri patrati ai acesteia au devenit neincapatori, extinderea a fost un pas care a venit firesc. "Vechiul Dietrich nu facea fata numarului mare de clienti: intrau si plecau pentru ca nu mai aveau loc", spune Alexander. Momentan, cafeneaua a fost inchisa, in asteptarea inaugurarii noului Dietrich, care va avea o suprafata de 600 mp, de aproape 15 ori mai mare decat vechea locatie. Iar un spatiu mai mare inseamna si o clientela mai numeroasa si, implicit, o rentabilitate mai mare a afacerii. Alexander se asteapta ca vanzarile sa depaseasca o medie zilnica de 500 de euro in medie pe zi, de zece ori mai mult fata de incasarile "primului Dietrich", al carui numar de clienti era in medie de 20-30/zi peste saptamana si 60-90/zi de week-end.

 

Desi estimeaza ca o cafenea "hetero" e de aproape cinci ori mai rentabila decat una pentru clienti gay, Alexander se incapataneaza sa ramana pe o piata in care cafenele dedicate minoritatilor sexuale au dat faliment dupa primele luni de la inaugurare. In primul rand pentru ca nu au respectat o regula nescrisa: pentru o astfel de afacere e nevoie fie sa ai foarte multi prieteni, fie sa apartii comunitatii LGBT. Altfel, o asemenea afacere "e mai mult o loterie, iar daca nu cunosti comunitatea LBGT, cel mai probabil te indrepti spre un faliment", spune Alexander, marturisind ca nu e interesat atat de profituri cat de satisfacerea unui hobby.

 

Tot din pasiune s-a nascut si un alt business adresat comunitatii LGBT din Romania: revista Switch, care a reaparut pe piata la sfarsitul lui ianuarie, dupa ce initial fusese lansata in cursul anului trecut. Initiatorul proiectului este americanul Michael Labelle, caruia i-a venit ideea in momentul in care a constatat ca in Romania nu exista nici macar o publicatie care sa se adreseze exclusiv comunitatii LGBT. Chiar daca managerii "afacerilor LGBT" recunosc ca acest tip de business nu este unul dintre cele mai rentabile, acestia sunt de parere ca cererea din piata ar justifica aparitia altor produse pentru minoritatile sexuale. "Cel putin inca cinci localuri pentru gay si lesbiene vor incerca sa-si faca loc in 2006", crede Alexander.

 

Gradul ridicat de risc pe care il are o asemenea afacere e demonstrat de simplul fapt ca toti managerii business-urilor deja existente au si alte surse de venituri. Dincolo de "miscarile pietei" sau bilanturile contabile, "stigmatul social" al unei astfel de afaceri este un factor care trage serios in jos cantarul profitabilitatii. Doua exemple banale: administratorii site-ului 2G spun ca fostul furnizor de internet le-a inchis site-ul fara un motiv intemeiat, in timp ce managerul Queens ii aminteste pe taximetristii care refuza sa transporte clientii cand afla care e destinatia acestora. 

 

Pe de alta parte, majoritatea persoanelor gay prefera sa-si ascunda orientarea sexuala din teama de a nu fi concediati. In opinia administratorilor 2G, astfel de lucruri se intampla intrucat in Romania nu functioneaza legislatia contra discriminarii. "O plangere la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) nu ar rezolva problema. Din contra, situatia s-ar agrava deoarece cazul va deveni public si chiar daca ar castiga in instanta, pe urma li se vor inchide toate usile", crede Valentin Nitu. Iar statisticile vorbesc de la sine: din 280 de sesizari adresate CNCD in 2005, doar noua au semnalat cazuri de discriminare pe criterii de orientare sexuala.

 

Cu toate acestea, managerii afacerilor din domeniu isi mentin insa optimismul si speranta ca, o data cu integrarea in UE, lucrurile se vor schimba radical. Pe langa alinierea la legislatie, aderarea va aduce cu ea si posibilitatea extinderii spre pietele Uniunii. "Am constatat ca ceea ce la noi costa doi euro, la ei costa 15 euro", spune Nitu despre piata italiana de web hosting, pe care spera sa o poata "ataca" din 2007. "Costurile vor fi aceleasi, dar profitul se va schimba." Integrarea ar putea aduce o noua gama de servicii, produse si reclame dedicate exclusiv comunitatii LGBT. "In afara sunt reclame special pentru gay - la Coca-Cola, Gillette, credite bancare, asigurari, masini etc.", mai spune  Nitu.

 

Puse una peste alta, pionierii afacerilor LGBT sunt unanimi in a spune ca e un lucru bun ca business-ul lor exista. E bine, mai spun ei, si ca si-au facut un nume, iar in momentul in care piata va creste, ei vor fi deja "acolo" si vor avea un avantaj in fata nou-venitilor. Iar pana la stabilirea unui echilibru intre cerere si oferta, cei care au deja afaceri se simt "inaintea timpului".

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Afaceri in minoritate
/actualitate/afaceri-in-minoritate-977962
977962
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.