Estimarea privind oprirea scaderii preturilor spre jumatatea anului ii apartine lui Tihomir Takov, manager al agentiei imobiliare Aristo, care prezice chiar o usoara scumpire a locuintelor, cu pana la circa 10%, in ultimele luni ale anului. Predictiile lui Takov, citate de Dnevnik, se contrazic cu ale altor agentii: Address, Foros si Colliers cred ca pierderea de valoare a locuintelor va continua pe tot parcursul anului, astfel incat 2010 va aduce o ieftinire cu aproximativ 10%, o eventuala stabilizare si revenire nefiind de asteptat decat in cursul urmatoarelor 12-18 luni.

Diferentele de calcul se explica nu prin optimismul sau pesimismul companiilor, ci prin greutatea de a prevedea ceea ce se va intampla de fapt in piata. Mai exact, Tvetelina Taseva, director executiv al Address, afirma ca piata va depinde de deciziile ce vor fi luate de banci. Daca bancile vor decide sa vanda rapid proprietatile ajunse in situatia de executare silita, atunci preturile vor cadea, pentru ca proportia creditelor ipotecare imposibil de rambursat e mare; daca bancile hotarasc ca e mai bine sa nu vanda proprietatile, atunci oferta de locuinte nu va creste notabil si preturile vor rezista. Conform agentiei imobiliare Aristo, piata imobiliara bulgareasca a ajuns acum inapoi la nivelul din 2004, in termeni de tranzactii derulate: doar circa 200.000 in 2009, iar anul acesta ar urma sa creasca din nou la circa 240.000 de tranzactii sau mai multe.

Pretul mediu al unei locuinte a ajuns la 548 de euro/mp, potrivit Institutului National de Statistica, nivel nemaiatins din 2000 incoace, inainte ca tendinta de scumpire care a dus la bula imobiliara din ultimii ani sa inceapa sa se manifeste. "Pe la inceputul lui 2009, oamenii erau dispusi sa dea pana la 50.000 de euro pe o locuinta, dar acum sunt reticenti. Multi pur si simplu nu mai au bani", a comentat Kaloian Bogdanov, directorul de marketing al agentiei Address, referindu-se la faptul ca in ultimul trimestru al anului trecut, pentru Sofia si Varna, cele mai cerute oferte au fost pentru apartamente de pana in 40.000 de euro. Cu aceasta suma, in ianuarie se putea cumpara la Sofia un apartament de 60-70 mp.

Conform Institutului pentru Statistica, preturile pe piata din Bulgaria au scazut in ansamblu cu 20% anul trecut. Numai in ultimul trimestru, preturile au scazut in 16 orase, cel mai mult cu 6,4% (Pleven). Singurele zone unde s-au mai facut tranzactii ca pe vremuri au fost cele litorale.

Pe scurt:

• POLONIA

  Pe banda rulanta. Statul polonez a vandut saptamana trecuta la bursa, prin oferta publica, 70,9 milioane de actiuni ale companiei de utilitati Enea, cu 16 zloti pe actiune, ceea ce inseamna o valoare a participatiei vandute de 1,1 miliarde de zloti (270 milioane de euro). Ministerul Trezoreriei stabilise o marja de pret de 15,5-17,5 zloti pentru a treia mare companie de utilitati din tara, iar oferta a fost suprasubscrisa. Vanzarea acestei transe de actiuni face parte din programul de privatizari rapide initiat de guvern, care are ca scop sa aduca la buget in acest an 27 de miliarde de zloti (6,67 miliarde de euro). Pana acum, statul polonez a vandut 10% din KGHM, al doilea producator de cupru din Europa, pentru circa jumatate de miliard de euro, si 13% din compania petroliera Lotos, pentru aproape 100 de milioane de euro.

• UNGARIA

  Un gol de aer. Statul ungar ar putea obtine o cota de 95% din capitalul companiei nationale aeriene Malev, dupa renationalizarea acesteia, scrie Portfolio.hu. Renationalizarea, dupa ce compania a fost vanduta in 2007 unui consortiu ungaro-rus si treptat a acumulat datorii tot mai greu suportabile, a fost pusa pe tapet inca din toamna trecuta, dupa ce situatia actionarilor a devenit tot mai neclara. In februarie 2007, guvernul ungar si-a vandut participatia de 99,95% la Malev catre Airbridge, consortiu format din doua firme unguresti, o firma a miliardarului Boris Abramovici si firma de stat ruseasca KrasAir, care intre timp insa a dat faliment. Unul dintre creditorii Malev, banca de stat ruseasca Vnesekonombank, careia compania ungara ii datora 30 de milioane de euro, este si actionar minoritar si acum negociaza cu statul ungar conditiile de acceptare a renationalizarii. Rusii ar dori ca statul ungar sa-si asume garantia pentru creditul de 30 de milioane de euro (devenit intre timp 32 de milioane), ceea ce Budapesta refuza, acuzand si faptul ca banca ruseasca a acordat Malev respectivul imprumut la o dobanda de 12%, ceea ce n-a facut decat sa infunde si mai mult in datorii compania aeriana. Iar pana ce negocierile se vor incheia, Malev va trebui sa traverseze luna februarie, care in mod traditional e cea mai proasta din an, ca incasari.