„E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm - o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi - francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?

Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.

„S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.

După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.

Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.

„Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.