Institutia a anuntat ca a primit, pana la data de 9 august, 20 de oferte din partea bancilor interesate sa devina intermediari pentru acest program de finantare, care se va intinde pe trei ani.

Pentru precedenta iesire a Romaniei pe pietele externe, prin emisiunea de euroobligatiuni lansata in luna martie, bancile alese au fost Deutsche Bank, Eurobank EFG si HSBC. Statul a atras atunci un miliard de euro, cu o dobanda de 5%, pentru euroobligatiuni cu scadenta la cinci ani.

Iesirea pe pietele externe, in conditiile in care o serie de banci locale se apropie ori si-au depasit deja plafonul de expunere pe Romania (Erste, de pilda, a depasit plafonul de 7 miliarde de euro convenit in martie 2009 prin acordul de la Viena, ajungand acum la circa 7,9 miliarde), este o alternativa naturala fata de finantarea de pe piata interna.

De la inceputul lui august, Romania a atras prin licitatii de tituri de stat la 6, 9 si 12 luni o suma de 2,15 miliarde de lei, net inferioara programului de 4,6 miliarde, din cauza dobanzilor mari cerute de banci. Joi, statul a respins toate ofertele primite la licitatia de titluri de stat pe cinci ani, in urma careia intentiona sa obtina 300 de milioane de lei, din cauza dobanzilor de peste 7% cerute, pe care Finantele le considera inacceptabil de ridicate.

O explicatie oferita de banci pentru dobanzile ridicate ar fi asteptarile inflationiste in crestere, ca efect al majorarii TVA, iar pe de alta parte incertitudinea privind aplicarea in sine a programului de austeritate, despre care bancile considera ca va necesita o vointa politica foarte puternica, in special in privinta celor aproape 60.000 de concedieri din sectorul bugetar, pe care Guvernul vrea sa le opereze pana la sfarsitul anului. Conform programului cu FMI, statul va trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit bugetar de circa 6,8% din PIB.

Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR, a apreciat vineri ca "subiectul cel mai important in perioada urmatoare va fi reprezentat de primele rezultate ale aplicarii masurilor de austeritate care au intrat in vigoare la 1 iulie". Dulgheru considera ca "recastigarea increderii investitorilor este de o importanta cruciala pentru Romania, mai ales in aceasta perioada, cand problemele fiscale sunt la loc de frunte si pe agenda altor state".

In privinta finantarii de la institutiile internationale, urmatoarea livrare va veni luna viitoare, sub forma noii transe de 1,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, respectiv a urmatoarei transe din creditul stand-by cu FMI. Romania a beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, aprecia zilele trecute ca sunt sanse ca actualul acord cu FMI, care expira in mai 2011, sa se incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au ramas, pe de o parte fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in jur de 6,8% din PIB anul acesta este posibila, pe de alta parte in virtutea politicii flexibile a Fondului, manifestata pe tot parcursul acordului.