Fermierul Marin Hagiu vinde 150.000 de salate pe an, iar cel mai mare profit îl scoate din florile pe care le trimite la Carrefourşi în pieţe. El şi-a deschis porţile fermei din Adunaţii Copăceni, comună aflată la 24 de kilometri de Bucureşti, pentru cei care doresc să cunoască mai multe despre viaţa de zi cu zi a unui producător de legume.

Ne-a primit pe proprietatea sa cu ospitalitatea tipic românească a omului simplu de la ţară. ,,Lucrez cu Carrefour de 16 ani şi doresc ca această colaborare să continue”, declară legumicultorul care cultivă roşii, ceapă, ardei gras, salată, sau fructe.  dar are şi o livadă de 15.000 mp cu pomi fructiferi. El a investit 100.000 de euro în 20 de solare, precizând că ,,investiţia a fost făcută treptat, iar profitul a fost pe măsură”. În 2015 fermierul a vândut de 4 milioane de lei, în creştere faţă de 2014 ( 3,2 milioane de lei), conform informaţiilor Ministerului Finanţelor. Anul trecut, Hagiu a realizat un profit de 640.000 de lei.  Despre profit, s-a limitat la a spune că ,,a fost mereu mulţumit de ceea ce a câştigat”.

Toată producţia fermei este pusă pe rafturile magazinelor Carrefour din Bucureşti. ,,Nu am timp să vând şi altor supermarketuri şi nu îmi doresc să mă extind, pentru că atunci când faci asta, pierzi”, a declarat fermierul

Tot mai mulţi producători ca el au început să colaboreze cu retailerul francez, povesteşte Hagiu. După spusele sale ,,nu este uşor să rezişti într-un supermarket ca producător, pentru că trebuie să ai în permanenţă bani pe care să-i rulezi”.  Suprafaţa de 12.500 de metri pe care acesta cultivă legume este moştenită de la părinţii săi, iar livada  sa cu 3.000 de cireşi pitici se întinde pe 15.000 de metri pătraţi, dar fermierul afirmă că ,,anul acesta am vândut doar 500 de kilograme de cireşe, pentru că recolta a fost distrusă de vremea rea”.  Te-ai fi gândit că o asemenea proprietate ar avea nevoie de paznici, dar legumicultorul spune că ,,nu se fură aici şi nu am nevoie de pază”.

Spune că are zece muncitori, pentru că ,,lumea nu mai vrea să muncească, iar tineretul nu vrea să se implice. Baza muncitorilor suntem eu şi familia mea”. Modest, Hagiu adaugă ,,trebuie să fie cineva şi la munca de jos”.

Când a venit vorba de fonduri europene, Hagiu a declarat că ,,aş fi vrut să iau, dar sunt prea greu de obţinut”şi adaugă că reţeaua franceză de retail nu i-a oferit niciun ajutor financiar, dar nici nu a cerut.  ,,Cu subvenţiile de la stat este foarte greu, pentru că primim din ce în ce mai puţine. Ajutorul de la stat pentru micii antreprenori este aproape inexistent”, mai spune legumicultorul.

Legumele culese sunt ţinute într-o hală de 150 de metri pătraţi, cu temperatură controlată, care l-a costat 50.000 de euro, iar iarna încălzeşte serele cu motorină, „dar este foarte scumpă”.