Conform presedintelui francez Nicolas Sarkozy, citat de BBC, partea de finantare care ar reveni partenerilor europeni ai Greciei ar fi asigurata prin credite bilaterale coordonate, in proportie de circa doua treimi din pachetul financiar total, restul urmand sa fie asigurat de FMI.

Acordul asupra sprijinului pentru Grecia, incheiat dupa discutii in contradictoriu care au ocupat saptamani intregi primele pagini ale presei europene, era intrucatva previzibil, dupa ce cancelarul german Angela Merkel declarase joi, inainte de a pleca la summitul de la Bruxelles, ca Germania va accepta sa se implice cu resurse financiare numai alaturi de FMI si ceilalti membri ai zonei euro, "numai in ultima instanta" si numai daca in interiorul eurozonei vor fi negociate si stabilite noi reguli de performanta fiscala si sanctiuni care sa evite cazuri similare cu cel al Greciei.

Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care initial spusese ca o implicare a FMI in finantarea Greciei ar fi "foarte, foarte rea" pentru credibilitatea zonei euro, si-a schimbat punctul de vedere dupa acordul de la Bruxelles, declarandu-se "extrem de fericit" ca s-a ajuns la o intelegere (Wall Street Journal) si ca planul de ajutor comun FMI-UE ar fi "o solutie fezabila" (Reuters). Premierul grec Georgios Papandreou a salutat si el intelegerea, calificand-o drept "foarte satisfacatoare". Presedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat ca "este un mesaj politic extrem de clar" si ca "e vorba de un mecanism mixt, dar in care Europa va juca rolul cel mai important". Rompuy a adaugat ca planul ar trebui sa transmita pietelor "increderea ca membrii eurozonei nu vor abandona niciodata Grecia".

Franta ar fi dorit ca apelul la FMI sa fie evitat, spre a nu da de inteles pietelor ca zona euro nu-si poate rezolva singura problemele, insa Germania s-a opus, nedorind sa ajunga in postura de a suporta costurile pentru situatia Greciei. In plus, Angela Merkel a impus includerea in acord a prevederii ca mecanismul de sprijin nu va fi activat decat daca "finantarea de pe piata este insuficienta" - ceea ce scoate din discutie argumentul Atenei ca ar trebui sa aiba parte de sprijinul partenerilor europeni pe motiv ca i se cer dobanzi prea mari cand se imprumuta de pe pietele externe. "Prin 'insuficient' nu trebuie inteles 'impovarator' sau 'prea scump'", a sugerat un oficial german, citat de Wall Street Journal.

Ultima emisiune de euroobligatiuni elene, de 5 miliarde de euro, a avut o dobanda de peste 6%, aproximativ dubla fata de dobanda la care se imprumuta Germania, considerata referinta pietei. Pana la sfarsitul lunii aprilie, Grecia trebuie sa faca rost de mai mult de 20 de miliarde de euro spre a plati credite ajunse la scadenta. Deficitul bugetar al statului elen este de 12,7% din PIB, aproape triplu fata de cel acceptat in zona euro, iar datoria publica se apropie de 300 de miliarde de euro.

Acordul de la Bruxelles a fost anuntat dupa inchiderea burselor europene, astfel incat primele care au reactionat au fost pietele asiatice, unde moneda europeana si-a revenit, castigand fata de dolar (1,3325 dolari/euro la Tokyo, cu 0,4% fata de nivelul de la inchidere de ieri de la New York), si fata de yen (la 123,31, un avans de 0,2%), transmite Reuters.

Desi economia Greciei reprezinta doar 2% din cea a Uniunii Europene, problemele tarii s-au reflectat din plin in cursul euro, care a pierdut 7% fata de dolar de la inceputul anului, ajungand in aceasta saptamana pana la minimul ultimelor 10 luni.

Dealerii citati de presa internationala sustin insa ca pietele nu sunt in totalitate convinse de declaratiile liderilor europeni, avand in vedere ca acordul de la Bruxelles nu inseamna ca Grecia si-a rezolvat problemele fiscale, implicarea FMI e vazuta in continuare ca o slabiciune interna a zonei euro, iar in afara de Grecia mai sunt si alte state in dificultate. Miercuri, agentia Fitch a inrautatit ratingul Portugaliei, din cauza situatiei finantelor publice (deficit de 9,3% din PIB), la doar cateva saptamani dupa ce Lisabona a anuntat o serie de masuri de austeritate, intre care inghetarea salariilor in sectorul de stat si cresterea unor taxe. Italia, Spania si Irlanda se confrunta si ele cu niveluri inalte ale deficitelor si cu cresterea costului la care se pot imprumuta de pe pietele externe.

Vineri dimineata, bursele europene de actiuni au deschis in usoara scadere, reactionand precaut la stirile de la Bruxelles. "Planul de salvare nu rezolva chestiunile de fond, din moment ce va fi disponibil doar daca Grecia nu poate face rost de bani de pe piata. Toata lumea stie ca Grecia poate sa faca rost de bani, dar problema e la ce cost poate s-o faca", a declarat Ben Potter, analist la IG Markets, citat de Wall Street Journal.