În ceea ce îi priveşte pe angajaţii români, 65% dintre ei lucrează peste program, potrivit unui studiu realizat la comanda Epson Europe. Angajaţii petrec, în medie, 6,2 ore pe săptămână peste program, la serviciu.

Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară. Un procent de 39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru” şi 42% indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea interferează cu activitatea lor principală. Totuşi, potrivit cercetării, în timpul orelor petrecute peste programul de lucru se obţin cele mai bune performanţe, angajaţii români citind e-mailurile necitite (39%), revizuind sarcinile finalizate/viitoare (41%) şi citind materiale pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele/aptitudinile profesionale (38%).

Un alt studiu, publicat în 2012 de Agenţia Europeană şi Siguranţă la locul de muncă dezvăluie că 51% dintre angajaţii europeni găsesc stresul drept „obişnuit” la locul de muncă; mai mult decât atât, aproximativ o treime dintre ei sunt afectaţi de depresia legată de muncă şi de burnout. Iar acest fenomen se reflectă nu doar asupra dezechilibrelor din viaţa angajaţilor, dar şi asupra productivităţii companiilor: costul zilelor lipsă de la birou ajunge la 94 de miliarde de dolari anual la nivel european; dar cercetătorii europeni (prin firma de ceretare Matrix) arată că o estimare „conservatoare” plasează valoarea pierderilor la 600 de miliarde de euro anual. Din această valoare, costurile legate de absenteism şi prezenteism se ridică la 272 de miliarde de dolari, de scădere a productivităţii - 242 de milioane de euro; cheltuieli legate de sănătate - 63 de miliarde de euro şi beneficii sociale - 39 de miliarde de euro.