Numarul executivilor optimisti este cu aproape 48% mai mult fata de septembrie 2009 si de peste trei ori mai mult fata de luna aprilie.

In mod similar, respondentii din România si-au recapatat cel mai mult increderea cu privire la disponibilitatea creditarii, 87% dintre cei chestionati considerând ca acest tip de finantare este acum accesibil, fata de 53% in urma cu sase luni. Acesta este cel mai mare procent de raspunsuri pozitive inregistrat in cele sase tari incluse in studiu (alaturi de Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Croatia).

Separat, România asista la imbunatatirea constanta a asteptarilor privind veniturile din vânzari (de la 38%, in septembrie 2009, la 60%). Totodata, exista o tendinta in crestere si in ceea ce priveste planurile de lansare de noi produse si servicii in urmatoarele 12 luni (60%, un nivel similar cu cel inregistrat in septembrie 2009).

Pentru prima data de la lansarea acestui studiu, perspectivele pe piata fortei de munca din România s-au imbunatatit, 23% dintre respondenti aratând ca iau in calcul cresterea numarului de angajati (cu 15% in plus fata de acum un an). Totodata, ponderea celor care vor sa isi reduca personalul a scazut de la 43% la 30%.

"Majoritatea companiilor au incheiat etapa masurilor de reducere a costurilor si a remediilor imediate la criza financiara; tot mai multi directori executivi se gândesc acum la viitor, având in plan majorarea veniturilor, extinderea ofertei de produse si servicii si cresterea numarului de angajati", spune George Mucibabici, presedintele Deloitte România. Cu toate acestea, desi sunt increzatori in ceea ce priveste potentialul propriilor companii, exista in continuare ingrijorare cu privire la starea economiei in ansamblu, mai oberva Mucibabici.

Ca si in editiile anterioare ale studiului, respondentii din Europa Centrala manifesta in continuare mai putina incredere in economiile nationale decât in perspectivele companiilor pe care le conduc. In România, 36,6% dintre intervievati cred ca economia se va imbunatati in urmatoarele sase luni, in scadere cu 10% fata de luna aprilie. In acelasi timp, 33,4% dintre respondenti considera ca situatia se va deteriora, fata de 26,6% in editia anterioara.

La intrebarea privind asteptarile legate de eventuale schimbari de reglementare in urmatoarele 12 luni, respondentii din România s-au aratat mai pesimisti: 33% dintre ei anticipeaza o inasprire, fata de 23%, in urma cu sase luni. In paralel, insa, procentul optimistilor care preconizeaza relaxarea mediului de reglementare a crescut si el, de la 7% in luna aprilie, la 20%.

Colegii lor din Europa Centrala, in frunte cu cei din Slovacia si Polonia, devin si ei tot mai optimisti in ceea ce priveste economia, desi aceste sentimente pozitive nu pot fi generalizate. Per ansamblu, increderea in economia din regiune s-a imbunatatit (48,6% din numarul total de raspunsuri). Fata de acum un an, ponderea raspunsurilor pozitive a crescut cu 22%, in timp ce numarul de raspunsuri negative s-a redus cu un procent similar.

Exista insa si semne mai putin bune. Unele tari ramân in continuare mai rezervate decât Slovacia si Polonia. Ungaria, de exemplu, este relativ statica in opinii. Respondentii din Croatia si Cehia, chiar daca par sa capete mai multa incredere in economie, sunt relativ prudenti in ceea ce priveste evolutia din urmatoarele luni.

Aceasta atitudine pozitiva a contribuit la cresterea Indicelui Principal de la 97, in septembrie 2009, la 114. Indicele reflecta punctul de vedere al liderilor de afaceri din România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia. Rezultatele au la baza un studiu realizat la nivel executiv (CXO) in aproape 200 de companii. Esantionul a fost selectat din rândul celor mai mari 200 de companii din fiecare tara.